Powered By Blogger

vineri, 30 septembrie 2016

RODICA ELENA LUPU - Bucureşti - judeţul Teleorman - judeţul Dolj - am ajuns la Bechet...



Bucureşti - judeţul Teleorman - judeţul Dolj - am ajuns la Bechet... de-a lungul Dunării, care la aceste ore din zi are apele liniştite. „Între fluviile care au renume şi care sunt navigabile când vii de la mare este şi Istrul...” – nota Herodot din Hlicarnas în istorii, cea mai veche descriere a ţinuturilor de la Dunărea de Jos; Publius Ovidius Naso remarca şi el că: ... „Danubiu-i cel mai mare,/ Mai jos de Nil să fie, el nu vrea nicidecum.”
Dunărea străbate pe teritoriul României ultimii 1072 de kilometri încheindu-şi calea prin Deltă – cea mai reprezentativă de pe bătrânul continent şi una dintre cele mai complexe din lume. 
Valea Dunării s-a format pe porţiuni, în diferite etape, în urma dispariţiei lacurilor din bazinul Vienei, Câmpia Panonică şi Câmpia Română, căpătând înfăţişarea de astăzi la începutul cuaternarului. Intrând în porţiunea îngustă de la Baziaş, începe cursul inferior al Dunării, peste o mie de kilometri care formează graniţa, iar pe porţiunea dintre Călăraşi şi Galaţi, curge pe teritoriul României. 
Dunărea... Valurile Dunării...  barca pe valuri pluteşte uşor... 
 



Fragment din ROMÂNIE, PLAI DE DOR
de Rodica Elena Lupu
 Editura ANAMAROL, 2004
ISBN: 973-86907-0-6

joi, 29 septembrie 2016

RODICA ELENA LUPU - LANSARE DE CĂRŢI - PRIMÂRIA SECTORULUI 2 BUCUREŞTI - CENTRUL SOCIO-CULTURAL "JEAN LOUIS CALDERON" - EDITURA ANAMAROL



Editor / Tehnoredactare RODICA ELENA LUPU

RODICA ELENA LUPU - DONAŢII ŞI LANSĂRI DE CĂRŢI...


Trei zile, două scriitoare am străbătut patru judeţe. Ne-am propus şi am realizat: donaţii de cărţi împreună cu Elena Armenescu pentru bibliotecile unor şcoli, din diferite comune. 
Luni, 27 septembrie, după o frumoasă lansare de cărţi la Liceul Teoretic din Bechet, Dunărea ne-a întâmpinat liniştită.
Bechet... Cotele apelor Dunării... Vă amintiţi?
Al doilea ca mărime dn Europa, după Volga şi al douăzeci şi şaselea din lume, fluviul Dunărea, pe toată lungimea lui este populat de circa 80 de milioane de locuitori din opt ţări – aceasta ar fi cartea de vizită a generoasei căi de apă ce-şi îndeplineşte statornic de milenii rolul „drumului mare” cunoscut, apreciat şi „bătut” de barcaze feniciene, trireme greceşti, galere romane, corăbii şi caravele bizantine, genoveze, galioane veneţiene, bolozante turceşti, remorchere, şlepuri şi motonave în vremurile mai noi. „Istros” în limbajul argonauţilor şi în mitologia de pe malurile Nilului, „Phisos” la fenicieni, „Danare”- „Donaris” traco-get, „Istrus”- „Histr”-„Danubius” pentru romani, „Rio Divino” de la curtea lui Carol Quintul şi „Le roi des fleuves de l’Europe” în opinia lui Napoleon Bonaparte (...)

Fragment din Românie, plai de dor
de Rodica Elena Lupu
editura ANAMAROL, 2004
ISBN: 973-86907-0-6

RODICA ELENA LUPU - De ce au dispărut cărțile despre daci? De ce mărturiile genezei poporului român sunt amânate?

Războiul de 2.000 de ani împotriva geto-dacilor. De ce au dispărut cărțile despre daci?De ce mărturiile genezei poporului român sunt amânate? Cineva este interesat să lase lucrurile aşa cum sunt. Adevărul este că pe toţi ar trebui să ne îngrijoreze starea de fapt de acolo de la Tărtăria, din judeţul Alba. 

 












Celebrele inscripţii de la Djemer-Nasr, Kis şi Uruk, de la Sumer, care-i determinaseră pe istorici să considere scrierea sumeriană drept cea mai veche de pe pământ, erau datate pe la 3.300 i.H. Plăcuţele de lut ars descoperite de Nicolae Vlasa la Tărtăria, judeţul Alba, au fost datate, la rândul lor, prin metoda cercetării cu carbon radioactiv, la o vechime de aproximativ 7.000 de ani, deci cu peste un mileniu mai “bătrâne” decât cele de la Sumer. (...)


Şi, la fel, în zona Sarmizegetusei Regia (cea regească) unde a fost capitala și cel mai important centru militar, religios și politic al statului dac înainte de războaiele cu Imperiul Roman, nu se fac doar săpături arheologice ci şi de vandalizare în toată regula.
http://romania-misterioasa.blogspot.ro/2016/07/razboiul-de-2000-de-ani-impotriva-geto.html?spref=fb



Fragment din Românie, plai de dor
de Rodica Elena Lupu
editura ANAMAROL, 2004
ISBN: 973-86907-0-6

miercuri, 28 septembrie 2016

RODICA ELENA LUPU ŞI AZOREL - 25 Septembrie 2016



  

De ce e câinele cel mai bun prieten al omului?  Iubitorii de câini au ştiut întotdeauna, intuitiv: că prietenii lor câinii percep iubirea şi afecţiunea. Similarităţile dintre creierul omului şi cel al câinelui explică prietenia multimilenară dintre aceştia.


marți, 27 septembrie 2016

RODICA ELENA LUPU - FARMECUL TOAMNEI...



De pe culme când priveşti
Toamnă eşti fermecătoare
Chiar dacă ne pedepseşti
Cu a frunzelor ninsoare...

FARMECUL TOAMNEI, 
din volumul CÂT MAI E VREME, 
de Rodica Elena Lupu
Editura ANAMAROL, 2010

sâmbătă, 24 septembrie 2016

miercuri, 21 septembrie 2016

MAMA ŞI FATA, LA 18 ANI - O PARTE DIN MINE

  


Un vis devenit realitate!
Vă doresc să aveți un zâmbet luminos și un gând bun puse mereu deoparte pentru zile negre.
Vă doresc ca visele să vă devină o realitate frumoasă.
Vă doresc o viață plină de frumusețe!

marți, 20 septembrie 2016

RODICA ELENA LUPU - ALBA IULIA - LANSARE DE CARTE



Oriunde m-ar duce valul, mă cheamă la el Ardealul…  
Aici, la Alba Iulia-n Cetate, în inima străveche a ţării la 1 Decembrie 1918, Marea Adunare Naţională a proclamat unirea Transilvaniei cu România, şi tot aici, s-a cântat atunci Deşteaptă-te, române!, devenit astăzi imnul de stat al României. 
Visul de veacuri s-a împlinit. Ideea cea milenară a devenit o realitate. Măreţul act, cu putere de lege şi plebiscit, de la Alba Iulia, fără seamăn în analele istoriei, e democratic prin formă şi fond. Ziua de 1 Decembrie a devenit Ziua Naţională a României, sărbătorită de toţi românii, de toţi cei care au în piept o inimă română.
România Mare a fost un vis, un ideal plutind în legendă, cei ce-l întruchipaseră măcar puţin timp - Mihai Viteazul - şi locurile de care se legase fapta lor - Alba Iulia -, deveniseră mituri naţionale. A mai trecut timp până când o generaţie, cea care s-a afirmat pe plan cultural şi politic, când veacul 19 se sfârşea şi când cel nou începea, a simţit, înaintea tuturor jocurilor diplomatice, a tuturor confruntărilor militare, - într-o Europă în care „epoca cea frumoasă” îşi desfăşura freneticele plăceri şi bucuria de a le gusta fără o clipă de răgaz - că a bătut ceasul. Că valsul, french-cancanul, şampania şi paietele sunt ale altora, iar lor le este dată lupta.
Şi cu o pasiune, cu o ardoare ieşită din comun, într-o splendidă unitate, pe care cultura românească cred că n-avea s-o mai împlinească de atunci, au intrat în marea bătălie paşnică, dusă cu armele spiritului, pentru a sădi în inimile tuturor idealul şi realitatea României Mari. Un ideal căruia i-au dedicat o operă, fie versuri, fie cărţi, fie studii, fie articole, fie cântece şi – peste munţi – i-au dedicat o acţiune civică pentru care unii aveau să plătească, nu o dată, cu închisoarea.

Pe atunci nu se vorbea şi nici nu se imagina existenţa sondajelor pe care analiştii şi directorii institutelor de specialitate ni le-au prezentat înainte şi după invitaţia de la Praga, care arătau procentul mare al românilor care doresc şi aprobă integrarea în NATO. Atunci exista doar starea de spirit care nu putea să măsoare în procente, dar care, în momentele grele, s-a dovedit cel mai sensibil, cel mai exact barometru al opiniei publice. Acea stare de spirit datorită căreia, din moment ce războiul s-a declanşat, oamenii au luptat, au îndurat, au suferit şi au învins. Şi la capătul acestor lupte şi suferinţe, a fost acea adunare populară de la Alba Iulia, care consfinţea un vis sau mai bine zis care făcea ca visul de secole să devină realitate.
Născută fiind la Războieni-Cetate, judeţul Alba, aici, la Alba Iulia în Cetate, la Casa de Cultură am fost invitată şi am acceptat cu plăcere să lansez cartea mea "Ferestre colorate" şi CD-ul "Cât mai e vreme".


Îmi amintesc despre primul ghiozdan, degetele pline de cerneală...Trecut-au anii, cum trecură... De câte ori ajung la Războieni-Cetate, nu departe de Alba Iulia, locul unde am văzut lumina zilei, aprind o lumânare la mormântul părinţilor mei, care-şi dorm somnul de veci în curtea bisericii, Dumnezeu să-i odihnească în Pace. 
Trecutul, este o parte din noi înşine, cea mai importantă parte. Valul care ne poartă, seva care ne dă viaţă, ne vin din trecut. Ce-ar fi oare un copac fără rădăcină? Ce-ar fi fluviul fără izvor? Ce-ar fi un om fără trecutul său?  
 Oriunde m-ar duce valul, mă cheamă la el Ardealul…   

Fragment din Românie, plai de dor
de Rodica Elena Lupu
Editura ANAMAROL, 2004

luni, 19 septembrie 2016

RODICA ELENA LUPU - EDITURA ANAMAROL - LANSARE CĂRŢI ÎN "ORAŞUL FLORILOR" - TIMIŞOARA, CAPITALA EUROPEANĂ A CULTURII ÎN 2021



Razele sorelui de dimineaţă mângîie Oraşul florilor”, Timişoara... Este, oficial! Decizia Juriului Internaţional delegat de Uniunea Europeană, care a venit la Bucureşti să stabilească ce oraş din România va fi investit cu râvnitul titlu de Capitală Europeană a Culturii în 2021 a dat prestigiosul titlu oraşului Timişoara. 

Evenimentele de la Timişoara – încă nu suficient clarificate – au avut, în principal, meritul de a arăta lumii o altă faţă a românilor. Că acest lucru s-a întâmplat într-un loc în care românismul este o idee de solidaritate culturală, mai mult decât un dat etnic, mi se pare a fi, de departe, aspectul cel mai încărcat de semnificaţii. Pentru că sub călcâiul dictaturii au fost strivite şi conştiinţe ungureşti, şi săseşti sau şvăbeşti, şi sârbeşti, şi bulgăreşti sau ţigăneşti, şi evreieşti, nu doar româneşti. 






Acum, după aproape 27de ani, la Timişoara a rămas amintirea incandescenţei acelor zile. Viaţa are tipicul său şi după zbuciumuri majore, existenţa se reaşează în tiparele obişnuite. Timişorenii au modestia oamenilor care ştiu că ceea ce au făcut, trebuia făcut. Că odată datoria împlinită, eroii se întorc la locurile lor. Şi-şi văd de treabă... Mai grav mi se pare faptul că dincolo de zidurile Timişoarei, oamenii încep să uite. Sau să trateze cu indiferenţă ceea ce au realizat semenii lor din oraşul de pe Bega. Uitând aceste lucruri, sunt în pericol de a ignora ceea ce ar putea face ca astfel de lucruri să se repete. Or, aşa ceva nu trebuie, nu poate să se întâmple. Este motivul pentru care mă închin şi las gândul să-mi cutreiere în voie, în Piaţa Operei, printre cei care astăzi sunt sau nu mai sunt... printre cei care se vor bucura în anul 2021 când "Oraşul florilor" - Timişoara va fi Capitala Europeană a Culturii.

A consemnat Rodica Elena Lupu
                           

RODICA ELENA LUPU - ACADEMIA DI ROMA



În anul 1920 Parlamentul României aproba o lege – inspirata si promovata de istoricul Nicolae Iorga (1871-1940) si de arheologul Vasile Pârvan (1882-1927) - care prevedea crearea de academii române în strainatate: Scoala româna de la Fontenay aux Roses la Paris si Scoala Româna la Roma. Scopul lor era perfectionarea tinerilor români în domeniul stiintelor umaniste (filologie clasica si moderna, istorie si arheologie), al artelor plastice si arhitecturii. La 8 iulie 1921 Guvernatorul Romei punea la dispozitia României un teren în Valle Giulia în scopul construirii “unei cladiri destinate exclusiv ridicarii unei Academii Române de Istorie, Arheologie si Arte Frumoase”. Scoala si-a început activitatea în data de 1 noiembrie 1922 într-un sediu provizoriu în Via Emilio de’ Cavalieri 11. Sediul actual, inaugurat în ianuarie 1933, a fost ridicat sub conducerea arhitectului Petre Antonescu, costurile lucrarii fiind sustinute de Banca Nationala a României. La acea datã British School functiona deja într-un palat vecin, iar academiile straine aparute în deceniile urmatoare au transformat, pe drept cuvânt, Valle Giulia într-o „Valle a Academiilor”.
În întreaga perioada 1922 - 1947 la Scoala Româna au fost trimisi de universitatile din Bucuresti, Cluj si Iasi (iar pâna în 1940 si de universitatea din Cernauti) cei mai buni licentiati din domeniile arheologiei, istoriei, filologiei, artelor frumoase si arhitecturii. Bursele erau acordate de Ministerul Instructiunii publice de la Bucuresti, iar Academia Româna exercita patronajul asupra activitatii stiintifice a Scolii. Circa 170 de tineri români au beneficiat de stagiul la Scoala Româna/Accademia di Romania din Roma, devenind ulterior personalitati cunoscute în România si în strainatate.
Întemeietorului Scolii si primului sau director, Vasile Pârvan (1922-1927), i-au urmat la conducerea Accademiei di Romania G.G. Mateescu (1927-1929), Emil Panaitescu (1929-1940), Dumitru Gazdaru (1940-1941) si Scarlat Lambrino (1941-1947).În 1923 a fost publicat primul volum din anuarul Scolii (Ephemeris Dacoromana), care reunea studii de istorie, arheologie, istoria artei si arhitectura, filologie clasica si moderna, istoria literaturii - studii semnate de membrii Scolii. Pâna în 1945 s-au publicat zece volume ale acestui anuar. Din 1925 a fost lansata o noua publicatie - Diplomatarium Italicum, care prezenta colectii de documente privind istoria si cultura românilor culese din bibliotecile si din arhivele italiene (patru volume publicate pâna în 1939). Periodic se organizau expozitii de arta plastica si de arhitectura ale bursierilor.Biblioteca Scolii ajunsese la peste 13.000 volume în preajma celui de-al doilea razboi mondial. Printre cei care au conferentiat la Accademia di Romania au fost Th. Ashby, Chr. Huelsen, Jérôme Carcopino, Émile Mâle, Giulio Quirino Giglioli, Adolfo Venturi, Cesare de Lollis, Vittorio Rossi, L. Curtius, Ettore Pais, Roberto Paribeni, R. Bianchi-Bandinelli, A. Maiuri. În 1945 Accademia di Romania a fost unul din membrii fondatori ai Uniunii Internationale a Institutelor de Arheologie, Istorie si Istoria Artei din RomaÎn 1947 autoritatile române au hotarât închiderea institutiei. Între 1947 si 1969 Accademia a ramas închisa, cladirea degradându-se treptat. În 1969, în perioada „dezghetului” relatiilor dintre România comunista si Occident, în sediul Accademiei s-a deschis „Biblioteca Româna de la Roma” condusa, initial, de italienistul Alexandru Balaci.  



Abia în anul 1990, dupa caderea regimului totalitar de la Bucuresti, institutia si-a schimbat din nou statutul, redevenind Accademia di Romania din Roma                                                       
Directorii care s-au succedat - Zoe Dumitrescu Busulenga (1991-1997), Marian Papahagi (1997-1999), Dan Eugen Pineta (2001-2008) – au readus, treptat, institutia la menirea ei initiala. Din 1999 se acorda bursele „Vasile Pârvan” în domeniile traditionale de specializare post-universitare sau post-doctorale. În anul 2000 s-a reluat publicarea anuarului Ephemeris Dacoromana, iar în 2005 Accademia di Romania a fost reprimita în Uniunea Internationala a Institutelor de Arheologie, Istorie si Istoria Artei din Roma. Dupa înfiintarea, în 2003, a Institutului Cultural Român, Accademia di Romania a preluat si sarcinile specificeunui institut cultural românesc în strainatate.
Accademia di Romania îsi desfasoara activitatea în baza Acordului Cultural dintre guvernul român si guvernul italian. Gestiunea Accademiei este încredintata Ministerului Afacerilor Externe al României, activitatile sale stiintifice fiind coordonate de Academia Româna si Ministerul Educatiei de la Bucuresti, iar cele culturale de catre Institutul Cultural Român. 


Fiind la Congresul Academiei Romano-Americane de Arte şi Ştiinţe, la Roma, am vizitat Academia di Romania unde ne-a întâmpinat cu plăcere, doamna director Daniela Crăsnaru si Daniela Ispas.
Pe rafturile Bibliotecii se afla peste 35 000 da carti printre care si treizeci de carti semnate si editate la Editura ANAMAROL de mine 20 de antologii de poezie SIMBIOZE LIRICE şi proză SCRIPTA MANENT şi 10 carţi, volume de poezii şi romane semnate Rodica Elena Lupu. Numărul acestora va creşte în viitor.

A consemnat Rodica Elena Lupu

duminică, 18 septembrie 2016

ZARAZA - duet RODICA ELENA LUPU şi POLINA MANOILĂ


ZARAZA- duet Rodica Elena Lupu si Polina Manoila, orchestra Marius Olmazu, melodia se află pe CD-ul REFRENE DE NEUITAT, maestru sunet Marius Mitrofan, Studio Mezzo.

sâmbătă, 17 septembrie 2016

RODICA ELENA LUPU - AM VIZITAT CASCADA NIAGARA

Aflată la graniţa dintre Canada şi Statele Unite ale Americii, cascada Niagara este, potrivit Guinness World Records, cea mai vizitată cascada din lume, cu peste 22 milioane de turişti pe an. Este considerată cea mai frumoasa cascada din lume, a cincea atracţie turistică la nivel mondial, situându-se înaintea parcurilor de distracţii Disney, Catedralei Notre-Dame din Paris şi a Marelui Zid din China.
Cascada se afla pe râul Niagara, care curge între Statele Unite si Canada de la Lacul Erie pâna în Lacul Ontario.
Cascada Niagara, potrivit specialiştilor, s-a format în urmă cu 12.000 de ani, cand procesul de retragere al gheţarilor spre nord a determinat scurgerea apei din lacul Erie spre povarnişul Niagara, din sudul orasului Ontario până la Rochester. De atunci, eroziunea a împins în jur de 11 km in amonte, formand defileul Niagara. Obiectivul este divizat in doua parti de Insula Goat.

Partea mai mare, cea din stânga (canadiană), se numeşe Horseshoe Falls si are o inalţime de 56 de metri, iar lungimea crestei este de aproximativ 670 metri. Cealalta parte, American Falls, din jumatatea dreapta, are o inaltime de 58 de metri si lungimea crestei de doar 320 metri.
Din cauza caderii puternice de apa - peste cinci milioane de litri pe secundă - se formează o ceaţă care cu lumina soarelui, dă naştere curcubeelor.



Am vizitat regiunea cu multe parcuri, rezervatia Niagara State Park fiind unul dintre ele. Înfiinţat in anul 1885 acesta este cel mai vechi parc din zona. Aici există un turn de observaţie, lifturi care coboară la baza cascadei si de unde se pot face excursii cu barca la baza cascadei americane. Cascada poate fi văzuta din parcuri situate pe ambele maluri ale răului cu acelaşi nume, din turnuri de observare, din bărci, din Insula Goat si de pe podul Rainbow, aflat la mica distanţă.
Pestera Vanturilor, situata in spatele unei perdele de apă lângă baza cascadei poate fi şi ea vizitată  Pe timpul noptii, cascada este luminată cu reflectoare puternice, multicolore, oferind un spectacol impresionant.

Cascada Niagara, constituie granita naturală dintre SUA şi Canada, desparte statul Ontario (Canada) de statul New York (America de Nord). 

RODICA ELENA LUPU - BEIRUT, PE MALUL MEDITERANEI




Beirut, capitala Libanului este amplasat pe așezări vechi de peste 5000 ani. 
În timpul fenicienilor, a fost umbrit de mai multe orașe-state puternice: Byblos, Sidon și Tir, Liban. Perioada maximă de glorie a Beirutului în perioada antică a fost sub stăpânirea Imperiului Roman. Era numit "Colonia Julia Agusta Felix Berythus", dobândind drepturile de oraș-stat roman. Totuși, ce a contribuit la faima sa a fost Școala de Drept, care a excelat printre școlile de la Constantinopole şi Atena, rivalizând cu cea de la Roma.




miercuri, 14 septembrie 2016

O INTREBARE GREA, versuri, montaj GEORGE SAN2





Prin sensibilitate, sufletele celor care se iubesc unesc cele mai frumoase sentimente din viaţă. Simţi cu adevărat că trăieşti când întâlneşti inima care îţi răspunde cu aceeaşi iubire. Numai iubire!

O întrebare grea
Este o binecuvântare şi un blestem în acelaşi timp
(Armand Assante)
oare ce ar fi
dacă m-ai iubi şi tu,
aşa cum te iubesc azi eu?
aş crede, în ce nu se vede
decât în poveşti livreşti,
ce nu le găseşti în librării
la raionul cărţilor pentru copii.
e aşa de grea
întrebarea mea?
dacă da.
răspuns nu da,
chiar dacă
aş vrea şi te-aş ruga.
Mai bine ai sta
Ca cineva care
Undeva,la marginea Lumii
Se întrebă fără a ştii…
To be or not to be?



marți, 13 septembrie 2016

VRAJBA CLIPEI, poeme de VIORELA CODREANU TIRON - Editura ANAMAROL, 2010


Editor, tehnoredactare RODICA ELENA LUPU
coperta MIHAI CĂTRUNĂ
Editura ANAMAROL
ISBN: 978-606-8049-39-7

Din volum:
CINE MAI ARE TIMP?

Flăcări aprige se învolburează
în străvechile inimi din încăperile trupului.
Dar cine mai are timp
să vadă cum reflexele sângerii
ale flăcărilor
se-mperechează cu umbre prelungi?
Şi cum din văzduhul amurgului
cad cristale albastre – de gheaţă?
Cum gândurile viscolite
aduc amintiri grele
şi le leapădă în aceleaşi încăperi
preapline de-acum?
Cine?...
Focul rupe din mine,
cu mânie şi-nverşunare rupe...
Şi tu?... 
Tu,

plângi că  te doare imaginea flăcării?



luni, 12 septembrie 2016

VOI TRĂI...CLIPA, poeme de RODICA ELENA LUPU - Editura ANAMAROL, 2008

VOI TRĂI...

O voi lua de la capăt
Aşa îmi spuneam. Ştii.
De mâine…viitorul...
Voi face sport, voi trăi, voi iubi. Voi?
Acum e doar o perioadă de tranziţie…
Ştii. Repetiţia. Preludiul.
Totuşi, unii oameni mor firavi. Nu noi!
Libertatea supremă e o temniţă.
Trecutul, o oglindă care stă cu spatele.
Ca o locomotivă, oamenii fug
să o ia de la capăt.
Uneori ameţesc,
am o stare confuză de slăbiciune.
Am să fac sport.
Voi fi puternic.
Zilele trecute am rămas ştirb.
Mă simt bătrân. Urât.
O alveolă goală
Ecouri. Un inorog rătăcit
Iluzia dragostei
Desigur, şansa mediocrităţii:
Voi iubi, voi citi, sigur că da,
Voi fi cult şi slab, copleşit
de bolile singurătăţii.
Dar ce voiam să spun?
A, da!
Voi trăi... totuşi. 

Editor, tehnoredactare coperta RODICA ELENA LUPU
Editura ANAMAROL, 2008 ISBN: 978-973-8931-67-1

LAMSARE DE CĂRŢI - LIBRARIA MIHAI EMINESCU - BUCUREŞTI - PREZINTĂ RODICA ELENA LUPU - DIRECTOR EDITURA ANAMAROL


Editor- tehnoredactare-coperte RODICA ELENA LUPU
CLEPSIDRĂ ÎN FLAGRANT de LIA NENCIU
Antologie de poezie CARMEN, vol. 1, 2 şi 3

TANGOUL ZILELOR CE VIN, versuri Nicu Doftoreanu, montaj Rodica Elena Lupu





TANGOUL ZILELOR CE VIN, versuri NICU DOFTOREANU
montaj RODICA ELENA LUPU

TANGOUL ZILELOR CE VIN

Cu fiecare zi ce vine
Mă simt tot mai legat de tine
Şi recunosc: Mă-ntinereşti,
Când văd că încă mă iubeşti !
Ca orice om cinstit,... credeam, 
Chiar dacă nu prea mai speram,
Că ciclul ăsta de pe urmă,
Ce doar natura şi-l asumă,
Va fi curat şi îngeresc…
Dar tot mă-ntreb: Dacă greşesc?!
Cu fiecare zi mă-nvingi 
Şi reuşeşti să mă convingi 
Că viaţa noastră trecătoare 
E plină toată…de culoare,
Când faci Tristeţea să dispară! 
Dar asta sigur niciodată
N-o vom vedea-o realizată,
Atâta timp cât depărtarea,
Ne controlează nemişcarea.
Sădind în amintiri…UITAREA

LE TANGOU DES JOURS A VENIR

Avec chaque jour qui vient
Je me sens de plus en plus attaché
Et puis je reconnais : Tu me rends jeune,
Quand je vois que tu m’aimes !
Comme tout honnête homme,…je croyais,
Même si je n’esperais plus,
Que ce dernier cycle
Que la nature prend sur soi,
Sera pur et angélique
Mais je me demande toujours : Si je trompe !?
Avec chaque jour tu me vaincs
Et tu réussis à me conviancre
Que notre vie passagère est toute remplie
De couleur,
Lorscque tu fais disparaître la tristesse !
Mais acela est certain, jamais
On ne le verra réalisé
Aussi longtemps que la distance
Surveille notre éloignment
En plantant dans les souvenirs
L’OUBLI

AŞA A FOST SĂ FIE, (însemnări, evocări, aprecieri critice), de ION DODU BĂLAN - Editor, tehnoredactare RODICA ELENA LUPU - Editura ANAMAROL, 2014


Coperta George Roca


Pe ansamblu, viaţa mea a fost, ca a multor oameni harnici şi răzbătători, cu zile însorite, dar şi cu zile înnorate sau chiar viscolite, o viaţă cu suişuri şi coborâşuri, cu bucurii şi necazuri mai mari sau mai mici.
Eu am făcut tot ce mi-a stat în putere să rămân echilibrat, echidistant, dar nu insensibil la păsurile semenilor noştri, pe care i-am ajutat cum am putut, fie şi numai cu un sfat, o sugestie, o povaţă, cu scopul de a-i ajuta să depăşească unele greutăţi ale vieţii şi să se menţină pe calea cea dreaptă.

M-am străduit să fiu eu însumi, statornic în idealurile mele umaniste, neschimbător şi neinfluenţabil, în funcţie de cum adia vântul. Mi-a plăcut să îmi exprim liber gândurile (în măsura în care acest lucru era posibil), iar ca orientare politică am fost şi am rămas un intelectual cu vederi de stânga, mereu atent la suferinţele ţării. De aceea, am militat pentru dreptate socială autentică, reală, care să cuprindă toate păturile sociale, ţărani, muncitori, intelectuali. (...)

Prof univ.dr. Ion Dodu Bălan

Editura ANAMAROL, 2014
ISBN: 978-606-640-103-6


ANDALUZIA, de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG - Editor, tehnoredactare RODICA ELENA LUPU - Editura ANAMAROL, 2010



Coperta RODICA ELENA LUPU, MARTIN HLATKY

Cartea ANADALUZIA reuneşte textele pline de farmec şi inedit care descriu cea mai frumoasă regiune a Spaniei, pasaje care au trezit ecourile cele mai entuziaste din partea cititorilor.

Editura ANAMAROL, 2010
isbn: 978-606-8049-42-7

duminică, 11 septembrie 2016

Rodica Elena Lupu - National September 11 Memorial & Museum - New York



National September 11 Memorial & Museum - New York

New York, august 2016 Rodica Elena Lupu - Brooklyn Bridge

 



Podul Brooklyn, 1825 metri este unul dintre cele mai vechi poduri suspendate din Statele Unite. Finalizat în 1883, leagă cartierele Manhattan si Brooklyn din New York City, traversând East River.
De pe acest pod se vede și Podul George Washington, în lungime totală de 1451 metri, un pod suspendat peste râul Hudson River în New York City. El face legătura dintre insula Manhattan și Fort Lee, New Jersey. Podul este denumit după George Washington, primul președinte al Statelor Unite.
A consemnat Rodica Elena Lupu