duminică, 17 iunie 2018

Gabriel Dorobanțu - Vino cu mine asta seară (Familia Favorit)

Rodica Elena Lupu - Ioana Sandu, omagiu pentru Jula, de Octavian Ursulescu - Ultima oră


   Interpreta și textiera Ioana Sandu este o adevărată campioană discografică, avînd la activ peste 15 albume, majoritatea apărută la casa de discuri Eurostar. Sub aceeași emblemă a fost lansat de curînd foarte reușitul CD ”Tu și eu”, subintitulat ”Tu y yo” (cunoscuta piesă a lui Julio Iglesias încheie albumul), pentru că este, practic, un dialog muzical româno-hispanic, cu o singură excepție, celebrul ”Volare”, al italianului Domenico Modugno. Din cele 17 titluri, 7 aparțin soțului cîntăreței, valorosul compozitor Francisc Reiter, care semnează în egală măsură orchestrațiile, mixajul și masterizarea pentru întregul album. Partea autohtonă mai este reprezentată de autorul Mircea Andreescu, cunoscut de la festivalul de romanțe ”Crizantema de aur” de la Tîrgoviște, manifestare unde, de altfel, Ioana Sandu a intrat de două ori în palmares, cu creații semnate de Francisc Reiter și Ionel Bratu Voicescu.  Cel din urmă a fost prezent la evenimentul de la magazinul ”Muzica” și a urcat pe scenă, elogiind calitățile interpretative ale solistei. Pentru cei care îl cunosc mai puțin, amintim că ”Ucu” Voicescu a fost bateristul legendarei formații conduse de Cornel Fugaru, Sincron, și că, la 80 de ani (!), predă în continuare percuția. Cu perioada aceea de pionierat din rockul autohton este foarte familiarizat un alt invitat care, iată, iubește și muzica ușoară, Bebe Astur (formația Solaris), care a patronat zeci de concerte la Casa de cultură a studenților. Vorbeam în titlu de omagiul adus lui Alexandru Jula, care ne-a părăsit la 84 de ani și fusese înmormîntat chiar în acea zi, la Galați. Pe vremuri, Jula realiza și prezenta la TV Galați emisiunea intitulată ”Alexandru Jula și prietenii”. Pentru una din ediții, reputatul realizator de la Radio România, Titus Andrei, i-a recomandat-o pe Ioana Sandu, care tocmai lansase un album pentru care Titus scrisese o prezentare elogioasă. Jula a fost cucerit de vocea și de repertoriul Ioanei Sandu, care din acea clipă n-a mai lipsit din nici un spectacol al lui. Mai mult, cei doi au realizat și două albume excelente la casa de discuri Eurostar. Așa încît, cu durere în suflet, artista i-a invitat pe toți cei prezenți să păstreze un moment de reculegere în memoria neuitatului artist…


 În afara lui Titus Andrei, specialist care o cunoaște foarte bine pe cîntăreață, Radio România, dar Internațional, a fost reprezentat de Marian Stere, care în discursul său a subliniat, ca un cunoscător, și înzestrările poetice ale protagonistei, care și pe acest disc semnează textul piesei ”C-un prieten și-un pahar”. Este normal, Stere fiind nu numai cîntăreț și realizator radio, ci și unul dintre cei mai titrați textieri ai noștri. În aceeași postură a venit și cunoscuta poetă și editoare Rodica Elena Lupu, care în trecut a colaborat cu Ioana Sandu la un album Eurostar de succes. De mare efect a fost sosirea și urcarea imediat pe scenă a Stelei Enache și a Marinei Florea, tocmai revenite din turneul cu ecou uriaș ”Tu ești primăvara mea”, al lui Paul Surugiu Fuego. Ca și Stere, ele fac parte din ”familia Eurostar” (Marina Florea cu un disc în pregătire), casa de discuri fiind de departe singura care este aproape de muzica ușoară românească de calitate. Alți doi artiști Eurostar care au ținut să fie alături de colega lor au fost George Rotaru, proaspăt întors din SUA (jumătate din an locuiește și cîntă peste Ocean), și Aurel Moga, ale căror discuri strălucesc la loc de cinste în rafturile Eurostar de la magazinul Muzica (readus în circuitul public al lansărilor fastuoase tocmai de această casă de discuri). A ținut de asemenea să nu lipsească, deși abia se întorsese de la Bruxelles, unde condusese o delegație culturală, doamna Valentina Spânu, manager al Institutului Teologic. Dînsa, după ce ani la rînd a fost o apreciată realizatoare și prezentatoare TV, s-a consacrat unor proiecte culturale importante, în multe din ele fiind implicați și George Rotaru (prezent și el în Belgia) sau Aurel Moga.

O ”activitate” intensă – fotografii, îmbrățișări, discursuri, amintiri – am notat în dreptul unui trio feminin spectaculos. Camelia Florescu, cu zeci de premii înainte de 1989 (între care Trofeul festivalului de la Amara), conduce în prezent o agenție, cîntă și scrie texte, pe discul Ioanei Sandu figurînd cu versurile la piesa ”Din viața mea”. Cu un palmares impresionant ”pe vremuri” (nu atît de îndepărtate însă), între care și ”Steaua fără nume”, trofeul celebrului concurs TVR, se laudă și Carmen Anton (Juvină), care la un moment dat a avut și un rol într-un film. O mare surpriză a reprezentat-o apariția, pentru prima dată la un asemenea eveniment, mai ales pentru că venea de la Constanța, a cunoscutei soliste (cei de azi o cunosc mai puțin, deși are o activitate intensă alături de formația sa) Denise Ștefănescu, care s-a reîntîlnit fericită cu numeroși colegi de generație. Se înțelege, a fost un public extrem de numeros (Eurostar anunță de fiecare dată evenimentele prin afișe superbe), între care mulți colegi și elevi, Ioana Sandu fiind profesoară de limba română la un liceu bucureștean.
N-au lipsit de la eveniment violonistul Petrică Pană și fiica sa Georgiana, valoroasă naistă, precum și cîștigătorul Trofeului Mamaia din 1988, Florin Apostol. Din partea casei de discuri Eurostar a oferit un cald ”laudatio” producătorul Paul Stîngă. Protagonista a reamintit cîteva dintre refrenele importante ale discului, după care s-a supus cu plăcere asaltului admiratorilor, pentru o sesiune de autografe ce a durat mai bine de o oră, plecînd acasă cu brațele pline de buchete de flori. Cine spunea că reprezentanții de seamă ai muzicii ușoare românești au fost uitați și că nu se bucură de succes?
 Octavian URSULESCU
Disponibil: https://ultima-ora.ro/ioana-sandu-omagiu-pentru-jula/

joi, 14 iunie 2018

Invitaţie - Lansare cărţi - Cu drag!





Editor Rodica Elena Lupu - Caiete studenţeşti, vol. II, de Gheorghe Ionescu Cămăraşu


Tehnoredactare Rodica Elena Lupu
Coperta Roena Woolf

Dragă cititorule, dacă nu ai fost student te rog să studiezi cu atenţie aceste volume, scrise de tatăl meu înainte de a pleca în lumea drepţilor. 
A suferit supliciul comunismului la închsoarea politică din Aiud timp de 16 ani.

Această lucrare este dedicată Eroilor, Martirilor şi Studenţimii care au suferit pentru credinţa lor în Dumnezeu, dragostea de neam şi patrie şi în special pentru promovarea ADEVĂRULUI în istoria noastră şi cea internaţională.

Mihai Ionescu Cămăraşu
N.J, U.S.A, 2018

miercuri, 13 iunie 2018

Editor Rodica Elena Lupu - Caiete studenţeşti, vol.1, de Gheorghe Ionescu Cămăraşu


Tehnoredactare Rodica Elena Lupu
Coperta Roena Woolf
Incă nu s-a scris o istorie a primului război mondial 1914-1918, aşa cum au fost şi cum s-au petrecut evenimentele. Nu s-a scris nimic nici despre adevăratele cauze ce au concurat pe plan mondial la acest flagel care a zdruncinat din temelii întreaga omenire. Istoricii de atunci ca şi cei contemporani, încearcă să justifice cauzele acestui război inventând argumente, politice, economice, revendicări istorice, etc, sau chiar numai acel atentat de la Sarajevo, ce a constituit de fapt semnalul declanşării marelui flagel.(...) Cu secole în urmă şi mai cu seamă de la Revoluţia Franceză, se urmăreşte eludarea adevărului istoric, precum şi aspectul ontologic al fenomenelor istorice ce ar trebui să se conducă în mod firesc şi ne forţat, spre o rzoluţie naturală, nefalsificată, a procesului istoric în sine.(...)  S-au speculat şi exploatat mentalităţile a generaţii întregi de ignoranţi şi semidocşi, utilizându-se în primul rând pretinşii intelectuali oameni fără caracter, arvişti sau oportunişti, toţi fiind utilizaţi în atingerea unor scopuri precise ale forţeleor oculte întotdeauna în antiteză cu interesele vitale ale naţiunilor. 

Fragment din capitolul unu al volumului.
semnat de dl. prof. Ghe. Ionescu Cămăraşu

Oameni cumsecade. Cărărui intersectate, volumul II- Editura ANAMAROL, 2018


Editor Rodica Elena Lupu
Coperta Mariana Sorescu
(...)  Aurel V. Zgheran iubeşte tot ceea ce înseamnă artă. Cuvintele lui înnobileaza orice artist despre care scrie şi nu poţi face asta decât dacă eşti o persoană generoasă şi sensibilă la frumos.

Natalia GUBERNA

marți, 12 iunie 2018

Rodica Elena Lupu - Auckland, Noua Zeelandă - Jurnalişti din Platforma România Noastră


Rodica Elena lupu, editor/ fondator ANAMAROL Publishing - editor / administrator Editura ANAMAROL
CEI CARE TAC
Tăceţi, orice ar frige ţara
Atâta timp cât nu vă arde,
Puţin vă pasă că în jur
Năpasta bântuie şi roade!...

Rodica Elena Lupu - Roşia Montană - Milenara Aburnus Major


Dincolo de tot şi de toate, Roşia Montană va rămâne un loc magic ce a atras de mii de ani pofta imperiilor de a lua ceea ce nu le aparţine...Moţii sunt singuri, ca de atâtea ori în faţa istoriei nemiloase dar mai ales în faţa atotputernicului dolar, care poate cumpăra până şi sufletele...

Fragment din volumul Românie, plai de dor..
de Rodica Elena Lupu
Editura ANAMAROL, 2003

luni, 11 iunie 2018

Editor Rodica Elena Lupu - Verba volant, scripta manent, volumul 14



Arta cuvântului, literatura, poate fi considerată una dintre minunile lumii, fiindcă din nimic scriitorul înzestrat poate să creeze a altă lume mai reală şi mai frumoasă decât cea adevărată şi care poate dăinui în veşnicie, o lume în care poţi trăi fericit.
Valorile spirituale egaleazǎ pe oameni între ei, desfiinţând lupta de clasǎ şi diferenţele sociale, restabilind legea omeniei în societatea ce o reprezintǎ.
Cine iubeşte literatura, desigur îi iubeşte şi pe creatorii ei. Scriitorii sunt flacări vii care ard pentru semenii lor cu flacăra de sine. Ei pot face lumină în lume. (...)
                                                         Editor / antologator Rodica Elena Lupu

Dormi în pace, Maria Butaciu!


Maria Butaciu, in vâtrstă de 78 de ani, interpreta de muzică populară romanească din Ardeal, ne-a pătăsit. In 1961, prin concurs, s-a alaturat Ansamblului Ciocarlia. 

duminică, 10 iunie 2018

Rodica Elena Lupu, în Biserica Sfântului Mormânt - Piatra Ungerii - locul unde Iosif a pregătit trupul lui Iisus pentru punerea în mormânt



Ierusalim, în Biserica Sfântului Mormânt, la poalele Golgotei, între uşa de la intrare şi corul grecilor, poate fi văzută o lespede dreptunghiulară de piatră de culoare roşiatică, deasupra căreia atârnă opt candele mari. După tradiţie, acesta este locul unde Trupul Mântuitorului a fost uns cu miresme.
Informaţii despre ungerea şi îmbălsămarea trupului Mântuitorului Hristos după coborârea de pe Cruce găsim în Evanghelia după Ioan: „După acestea, Iosif din Arimateea, fiind ucenic al lui Iisus, dar într-ascuns, de frica iudeilor, a rugat pe Pilat ca să ridice Trupul lui Iisus. Şi Pilat i-a dat voie. Deci, a venit şi a ridicat Trupul Lui. Şi a venit şi Nicodim, cel care venise la El mai înainte noaptea, aducând ca la o sută de litre de amestec de smirnă şi aloe. Au luat deci Trupul lui Iisus şi l-au înfăşurat în giulgiu cu miresme, precum este obiceiul de înmormântare la iudei” (Ioan 19, 38-40).

sâmbătă, 9 iunie 2018

Bravo Simona! Vis împlinit! Istoria tenisului mondial scrisă de Simona încă de la 14 ani şi jumătate. Felicitări, Simona!



Simona Halep - Sloane Stephens... 40 de ani de așteptare...

Roland Garros, marele vis al Simonei s-a împlinit! 

Şi unde? Tocmai la Paris. 

Final pentru istorie! Francezii nu o vor uita pe cea mai tare româncă! 
Nu vor uita ROMÂNIA! Aşa cum nici noi nu uităm PACEA DE LA PARIS...

100 de ani Alba iulia - 1 Decembrie 1918 - 1 Decembrie 2018 - 100 de ani de când există Roland Garros, BRAVO SIMONA!

vineri, 8 iunie 2018

Vlaicu Vodă – o altfel de întâlnire cu istoria noastră, vremuri de odinioară, atunci când dragostea de neam era la rang de cinste


Am dat ceasul cu șase secole în urmă și ni s-a oferit o experiență cu totul specială, pe care fiecare am trăit-o în felul nostru. Am avut ocazia unică de a înțelege evenimentele istorice, de a descoperi fascinanta lume rurală și de a rememora vremuri de odinioară, atunci când dragostea de neam era la rang de cinste.






După plimbarea prin satul românesc medieval, il aşteptăm pe Vlaicu Vodă...


Rodica Elena, Natalia Guberna, Forentina Dobre



Lumea satului românesc medieval aseară şi-a deschis porțile în centrul Capitalei - Vlaicu Vodă – o altfel de întâlnire cu istoria noastră


Rodica Elena Lupu şi actorul Robert Radoveanu





Rodica Elena, actorul Robert Rdoveanu, Natalia Guberna

Rodica Elena Lupu si Natalia Guberna - înainte de spectacolul VLAICU VODĂ - tradiția populară românească și istoria ...



O experiență care se adresează publicului de toate vârsteleVlaicu Vodă este șansa unică de a descoperi tradiția populară românească și istoria dintr-o perspectivă inedită.


Aseară în Piaţa Cnstituţiei - în lumea satului medieval...



Cu câteva minute înainte de spectacol -  VLAICU VODĂo călătorie fascinantă în lumea satului românesc medieval deschis în Piața Constituției din București.
VVLAICU VODĂ, în regia lui Horia Suru, o versiune concentrată a piesei omonime a lui Alexandru Davila. Corul Ascendis, formația Trei parale și grupul Bălașa Percussion, alături de un ansamblu instrumental arhaic, dau culoare universului sonor specific epocii, creat prin muzica originală semnată de Petre Ancuța, iar actorii Teatrului EXCELSIOR, alături de actori invitați, dau expresie personajelor fascinante ale dramei istorice.

O experiență care se adresează publicului de toate vârsteleVlaicu Vodă este șansa unică de a descoperi tradiția populară românească și istoria dintr-o perspectivă inedită.
Teatrul EXCELSIOR

joi, 7 iunie 2018

Rodica Elena Lupu - Cetatea Alba Carolina - Poarta III - podul mobil


Alba este judeţul din care face parte Războieni Cetate, acolo unde eu am văzut lumina zilei, aşa că revenim de fiecare dată cu plăcere pe aceste minunate plaiuri româneşti. Cetatea Alba-Iulia, reprezinta un un loc ce te duce in istorie. 
Vrei să vizitezi Cetatea Alba Carolina? Urmează Traseul celor Trei Fortificatii, Traseul Eroii Neamului Românesc, Traseul Portilor, Traseul Sudic, Traseul Estic si Traseul Nordic.
Intrarea în Cetatea Alba Carolina este liberă

miercuri, 6 iunie 2018

Galina Martea - dedicație adevărată întru cinstirea neamului românesc – Centenarul Unirii


Editor / coperta / antologator Rodica Elena Lupu
„Unire în cuget și-n simțiri”, documentarul istoriei - Centenarul Unirii

O lucrare monumentală apărută recent de sub tipar la Editura ANAMAROL din București, coordonator și editor Rodica Elena Lupu, aceasta fiind o dedicație adevărată întru cinstirea neamului românesc – Centenarul Unirii. Este vorba de documentarul istoric „Unire în cuget și-n simțiri”, cu subtitlul „Apulum-Bălgrad-Alba Iulia – 1 Decembrie 1918-1 Decembrie 2018 – 100”, cu un cuprins de 296 pagini, prin intermediul căruia ne reîntâlnim cu renumiți istorici, academicieni și scriitori români clasici și contemporani: Ioan Aurel Pop (președintele Academiei Române), Ana Blandiana, Mihai Eminescu, Lucian Blaga, George Coșbuc, Octavian Goga, Vasile Alecsandri, Alexei Mateevici, Ștefan Octavian Iosif, Radu Brateș, Vasile Militaru, Andrei Mureșanu, Ioan S.Nenițescu, Adrian Păunescu, Marin Sorescu, Grigore Vieru, Dan Bodea, Ion Brad, Elena Armenescu, Cristian Petru Bălan, Ion Dodu Bălan, Florica Bud, Ionuț Caragea, Carmen Aldea Vlad, Adrian Botez, Radu Cârneci, George Corbu, Evelyne Maria Croitoru, Nicolae Dabija, Rodica Elena Lupu, Galina Martea, Nicolae Dragoș, Sergiu Găbureac, George Roca, Gheorghița Durlan, Alexandra Gălușcă, Radu Gyr, Gabriela Hale, Ion Horea, Iustin Ilieșiu, Niculina Merceanu, Isabela Bianca Neagu, Lucia Olaru Nenati, Octavian Paler, Maria Petrescu, Paula Romanescu, Alina-Maria Stârcea, Mariana Popa, Iuliana Paloda-Popescu, Marin Pungă, Gabriela Căluțiu Sonnenberg, Marinela Stănescu, Silvio Sticea, Maria Ileana Tănase, Andrei Teodor Stârcea, Dona Tudor, George Țărnea.    
Cu o deschidere impunătoare, începutul acestei cărți își face prezența cu o prefață cât se poate de interesantă, realizată de distinsa, neobosita și talentata scriitoare Rodica Elena Lupu (poetă de o virtute aparte, prozatoare, jurnalist, editor, academician, Doctor Honoris Causa, etc), astfel, Domnia Sa relatându-ne: ...Cuvântul entuziast şi răspicat al celor 100 000 de oameni adunaţi pe „Câmpul lui Horia” de la Alba Iulia, consfinţea şi din punct de vedere politic o unitate de viaţă, de limbă şi de cultură, care dăinuia de peste două mii de ani.
Timp de secole, cele trei ţări româneşti, Moldova, Muntenia, Transilvania, deşi despărţite politic, au cunoscut o dezvoltare în multe privinţe analogă, iar legăturile dintre ele, economice, religioase, culturale, erau dintre cele mai strânse, încât nimic nu le despărţea, afară de interesele puterilor dominante.
Era inevitabil ca aceste interese să cedeze o dată şi o dată în faţa luptei maselor şi a conducătorilor luminaţi.
Prima biruinţă pe calea unităţii naţionale se câştigă la 24 ianuarie 1859, când Ţara Românească şi Moldova devin Principatele Unite pentru ca doi ani mai târziu să se numească România şi în 1877 să-şi proclame independenţa de stat.
În aceste condiţii, devenea cu atât mai nefirească şi cu atât mai odioasă menţinerea unei însemnate părţi a poporului român sub stăpânirea chezaro - crăiască.
Numeroase semne nu mai lăsau nicio îndoială asupra faptului că, în condiţiile prielnice, românii ardeleni, reprezentând majoritatea populaţiei ţinuturilor intracarpatice, îşi vor manifesta cu fermitate hotărârea de a se uni cu fraţii lor de dincolo de munţi, realizând pe veci unirea prefigurată a lui Mihai Viteazul.
Clipa Unirii a sosit la sfârşitul primului război mondial.
Învinsă de contradicţiile care o măcinau din interior şi de loviturile din afară, monarhia austro-ungară s-a destrămat, iar masele populare n-au întârziat să-şi spună răspicat cuvântul. Venind din toate colţurile ţinuturilor româneşti din lăuntrul arcului Carpaţilor, la Alba Iulia, s-a pecetluit pe „Câmpul lui Horia”, din preajma Cetăţii pătimirii şi a triumfului românimii, actul solemn al voinţei nestrămutate şi unanime a tuturora, care glăsuia şi a glăsuit mereu peste veacuri:
„Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Românească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia, în ziua de 18 noiembrie stil vechi, 1 decembrie, stil nou, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii în România...”. Visul de veacuri s-a împlinit. Ideea cea milenară a devenit o realitate.
Măreţul act, cu putere de lege şi plebiscit, de la Alba Iulia, fără seamăn în analele istoriei, este democratic prin formă şi fond.
Ziua de 1 Decembrie a devenit Ziua Naţională a României ...” (Fragment din prefața cărții, Rodica Elena Lupu).
În continuare, cu un capitol de început, Ioan Aurel Pop (Președintele Academiei Române, prof.univ., dr., renumit istoric, publicist, scriitor), vine în paginile acestuli volum cu un mesaj concret despre Unirea Transilvaniei cu România și anume: despre „Istoria Transilvaniei”, în acest context afirmând „… Prin urmare, Transilvania este parte integrantă a României, iar acesta este un dat care nu mai suportă discuții”. Aceeași idee este prezentă printr-un alt comunicat semnificativ despre „Istoria Transilvaniei, cuvânt preliminar”, aici Domnia Sa concretizând:Istoria aceasta este o propunere de tratare a trecutului transilvan, din perspectiva tuturor comunităţilor etnice şi confesionale care au alcătuit Transilva-nia. Este şi o pledoarie de conservare – atât cât se mai poate – spirituale dintr-o regiune fascinantă, azi parte a României şi a unei lumi globalizate şi grăbite, atente mai mult la aparenţe decât la esenţe. Această istorie îndeamnă la cunoaştere în locul ignoranţei, la preţuire în locul urii sau indiferenţei şi mai ales la convieţuire egală în locul confruntării şi discriminării, într-o lume în care toţi trebuie să avem un loc demn”. Afirmații extraordinare despre spațiul românesc, care, la rândul lor, sunt mărturii autentice, cu suport documentar-istoric realizat în timp.
Cu un loc aparte, în această lucrare colectivă sau, mai bine zis, în această antologie istorică sunt prezenți marii scriitori români clasici (Mihai Eminescu, Lucian Blaga, George Coșbuc, Octavian Goga, Vasile Alecsandri, Alexei Mateevici, Ștefan Octavian Iosif, Radu Brateș, Vasile Militaru, Andrei Mureșanu, Ioan S.Nenițescu)  care, cu toții, au scris și au venerat prin lucrări literare tradițiile, istoria, viața românilor și, nu în ultimul timp, sentimentul de dragoste față de pământul natal-românesc și față de întreaga națiune română. Printre paginile respective ne reîntâlnim cu opera literară a poetului, dramaturgului, folcloristului, omului politic, ministru și diplomat, Vasile Alecsandri care, la rândul lui, a onorat cu multă demnitate întreg neamul românesc prin poemul HORA UNIRII, astfel exclamând: „Hai să dăm mână cu mână/ Cei cu inimă română,/ Să-nvârtim hora frăţiei/ Pe pământul României!...”, respectiv, cu aceeași noblețe, prin poemul ODĂ OSTAŞILOR ROMÂNI: Juni ostaşi ai ţării mele, însemnaţi cu stea în frunte!/ Dragii mei vultani de câmpuri, dragii mei şoimani de munte!/ Am cântat în tinereţe strămoşească vitejie,/ Vitejie fără seamăn pe-acel timp de grea urgie/ Ce la vechiul nostru nume au adaos un renume/ Dus pe Dunărea în Marea şi din Marea dus în lume!...”. Cu o mândrie deosebită, recitim în această lucrare și versurile distinsului scriitor, poet, jurnalist,  Mihai Eminescu, dedicate țării românești: „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,/ Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?/ Braţele nervoase, arma de tărie,/ La trecutu-ţi mare, mare viitor!/ Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,/ Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc;/ Căci rămâne stânca, deşi moare valul,/ Dulce Românie, asta ţi-o doresc” (CE-ŢI DORESC EU ŢIE DULCE ROMÂNIE). Trecând la versurile lui Lucian Blaga ne regăsim prin sentimentul sacru față de cei dragi sufletelor noastre - părinți, bunei,  străbunei: Coboară-n lut părinţii, rând pe rând,/ În timp ce-n noi mai cresc grădinile./ Ei vor să fie rădăcinile,/ prin cari ne prelungim pe sub pământ (PĂRINŢII). Este prezent în lucrare și Octavian Goga, fiind considerat întâiul mare poet al generației Unirii de la 1918. Pe când Alexei Mateevici, în istoria literaturii române a rămas ca un mare poet basarabean prin realizarea poeziei Limba noastră, care, în timp, a dobândit o adevărată valoare de simbol: Limba noastră-i o comoară/ În adâncuri înfundată/ Un şirag de piatră rară/ Pe moşie revărsată (LIMBA NOASTRĂ). Însă Ioan S.Nenițescu este autorul versurilor cunoscutului cântec patriotic „Pui de lei”, muzica fiind compusă de Ionel G.Brătianu, precum și al poeziei „Țara mea”, adusă în conștiința publicului român postbelic și contemporan prin intermediul cântărețului Tudor Gheorghe: „Eroi au fost, eroi sunt încă/ Şi-or fi în neamul românesc!/ Căci rupţi sunt ca din tare stâncă/ Românii ori şi unde cresc” (PUI DE LEI). Iar George Coșbuc, cu multă demnitate pentru țărâna natală, scrie: „Patria ne-a fost pământul/ Unde ne-au trăit strămoşii,” (PATRIA ROMÂNĂ). La fel, Radu Brateș își exprimă stările sufletești prin aspirația de reîntregire a neamului românesc, cu Basarabia, bucata de pământ ruptă de la patria-mamă România: Lângă apa Prutului,/ Cale nu-i, cărare nu-i,/ Numai mlaştină şi stuf,/ Numai trudă şi năduf./ Vânturi vin din răsărit/ Să dărâme ce-am clădit./ Vin arşiţe şi furtuni/ Peste anii noştri buni” (LÂNGĂ APA PRUTULUI).
    Dintr-un context în altul revenim pe parcurs la scriitorii români contemporani care, cu același har scriitoricesc, au proslăvit și proslăvesc ținuturile natale, limba română, victoriile și obiceiurile prin intermediul cărora există poporul român. Astfel, Adrian Păunescu prin versurile sale redă sentimentul de încredere deplină pentru reîntregirea țării românești, vibrând real prin sunetul de clopot care ar putea  aduce pacea și bucuria unui neam într-un viitor apropiat: „Din om în om se-aude un clopot departe,/ De dincolo de viaţă, de dincolo de moarte,/ Îl duc pe umeri Moţii din Apuseni încoace,/ Miroase-a vârf de munte și a ștergar de pace,/ Un clopot care poartă un semn divin în sine,/ Că știe să vorbească și știe să suspine,/ Un clopot ce arată şi morţii, dar şi mirii,/ Că-i clopotul nădejdii şi al reîntregirii,” (CLOPOTUL REÎNTREGIRII). Iar Grigore Vieru prin poemul Scrisoare din Basarabia deplânge vremurile negre din trecut și, în același timp, își deschide sufletul fraților de peste Prut, spunându-le cât de mult îi iubește, necătând la faptul că vorbește o limbă română deformată: „Cu vorba-mi strâmbă şi pripită/ Eu ştiu că te-am rănit, spunând/ Că mi-ai luat şi grai, şi pită,/ Şi-ai năvălit pe-al meu pamânt./ În vremea putredă şi goală/ Pe mine, frate, cum să-ţi spun,/ Pe mine m-au minţit la şcoală/ Că-mi eşti duşman, nu frate bun./ Din Basarabia vă scriu,/ Dulci fraţi de dincolo de Prut./ Vă scriu cum pot şi prea târziu,/ Mi-e dor de voi şi vă sărut.” (SCRISOARE DIN BASARABIA). La rândul lui, Ion Dodu Bălan ne vorbește despre marea unire/ adunarea națională de la Alba Iulia, 1 decembrie 1918: „La Alba-Iulia-n Cetate/ Cernea zăpada pe păcate,/ În negre secole-ngropate,/ Pe umbre-n moarte, deşteptate, / În ziua sfântă de dreptate,/ Pe file de luciri de soare,/ Când brav Mihai suia călare,/ Visând o Românie Mare,/ Cerneau zăpezile din zare.” (LA 1 DECEMBRIE 1918). Sub același ton scrie și George Țărnea: Întregul desfăcut în trei/ Prin vămi vremelnice de soartă/ Îl ţine strâns sub tâmpla ei,/ La Alba-Iulia, o poartă./ Şi dacă trupul său de lemn/ Veşminte-mpărăteşti nu are/ Păstrează-n carne primul semn/ Din prima noastră întrupare” (ALBA IULIA), dar și Dan Bodea care spune: „La Alba românii s-adună/ Întru gloria Cuvântului,/ Întru tăria Verbului,/ Întru neasfinţirea veacului./ La Alba românii/ Se urcă-n icoane-făptuire,/ Căci aici răsare Mircea cel Bătrân/ Sub cruce, la Rovine./ Gaci aici trâmbiţe de chemare face Mihai,/ Şi sub spadă românii,/ De la Nistru la Tisa/ Dau slavă Stâncii,/ Căci tăria dezvăluie iubirea.” (CANTICO). Pe când, Ion Brad cântă în versuri Ziua Națională a României: „Singur, în casa părinţilor.../ Jur-împrejur, numai icoane şi umbre.../ În fruntea lor – Brad Teodor, bunicul,/ Soldatul chezaro-crăiesc abia întors,” (DE ZIUA NAŢIONALĂ). Ulterior, prin vibrații de bucurie, Adrian Botez descrie hora bucovineană printr-o imagine clară a prezentului: „Bucovineana Horă plânge/ departe e – şi iar se strânge/ e cântec vechi – din regi uitaţi/ odat' cu grâul semănaţi” (HORA BUCOVINEI). Însă admirabila poetă Rodica Elena Lupu ne vorbește despre viață, credință, omenie, durere umană, într-un final, toate centrându-se pe speranță, fenomen care menține existența omului în univers, nemijlocit, pe pământul natal: „Viaţă/ din viaţă,/ vis/ din visul omului,/ ţăndări/ de credinţă strămoşească,/ omenie/ din omenia românească,/ durere/ din durerea noastră milenară,/ speranţă/ din speranţă/ şi lumină/ din lumină,” (ŢARA MEA). Cu o durere,  sensibilitate și responsabilitate aparte pentru poporul român din Basarabia, Nicolae Dabija, renumitul scriitor din Moldova și întreg ținutul românesc, prin poezia de stil clasic prezintă tabloul cumplit al deportărilor, care în anii 1941-1953 au dus sute de mii de români basarabeni și bucovineni în Siberia și Kazahstan: „În Taimâr, cu-o sanie cu reni/ – colo pân' şi vara viscoleşte/ – dat-am de un sat de moldoveni/ ce uitaseră – săracii! – româneşte” (COŞMAR). Cu același sentiment de tristețe pentru propriul popor, Galina Martea reprezintă chipul Basarabiei printr-un veșmânt al durerii tricolore: „Prin haina în culori ce ard tristeţea,/ de secole-ţi sacrifici existenţa/ și anii de copil, cu tinereţea,/ parcă n-au fost, precum adolescenţa.” (BASARABIA - HAINĂ ÎN DURERE TRICOLORĂ). Continuând discursul literar despre ținutul românesc, Florica Bud se prezintă cu un fragment de proză ce are tangență cu problemele cotidiane ale societății române, în mod aparte, despre conjunctura politică/ socială existentă în cadrul țării: „Porniţi să răstoarne universul într-o rână, fie în cea stângă, fie în cea dreaptă fără să se risipească de prisos, membrii iubiţi si neiubiţi ai Parlamentului s-au grupat şi regrupat, respectând cu sfinţenie formula Combinări de N luate câte K. Propun o mică incursiune în acest labirint modern care ne garantează democraţia.” (FECIOARELE DIN PARLAMENT). Trecând prin calea trăirilor sentimentale, Ionuț Caragea își exprimă versul liric astfel: „trăiesc durerea unei patrii/ ca într-un sacru legămînt;/ printre ventricule şi atrii/ îmi curge-acelaşi sînge sfînt.” (O PATRIE ŞI UN MORMÂNT). Iar George Corbu vine cu un poem care elogiază fenomenul de apartenență: „Eu sunt Român cum clipa este vreme/ Şi nu-s dator cu taină şi cu trudă/ Tărâmului ce-ar vrea să mă includă,/ Oricine-ar sta supunerea să-mi cheme.” (APARTENENŢĂ). De asemenea, Cristian Petru Bălan oferă în versuri o atitudine firească/ umană pentru ținutul natal, considerând că cel mai drag loc în acest univers este România: „Monument de munţi albaştri,/ sfânt podiş scăldat în soare,/ Leagăn drag al românimii,/ Transilvanie străbună,/ Iată-aud din întuneric/ un vacarm de voci avare/ Care cer să fii iar smulsă/ din tulpina străromână...” (TRANSILVANIA-I ROMÂNEASCĂ!). Și, nu în ultimul rând, Alexandra Gălușcă își exprimă gândul poetic prin forma autentică a iubirii de patrie: „România, țara mea frumoasă/ Binecuvântată țară mănoasă,/ Un rai de viță strămoşească/ Duşmanii tăi să te ocolească!” (ROMÂNIE, TE IUBESC!).
    Cu un conținut distins, volumul „Unire în cuget și-n simțiri”, cu subtitlul „Apulum-Bălgrad-Alba Iulia – 1 Decembrie 1918-1 Decembrie 2018 – 100”, se prezintă ca un adevărat documentar istoric prin intermediul căruia scriitorul român relatează discursul literar pentru a elucida niște adevăruri care ne reprezintă atât identitatea fiecăruia dintre noi, cât și identitatea/ personalitatea națiunii române. Un lucru extraordinar de frumos și demn, acesta reprezentând în esență fondul de idei și caracteristici al scriitorului român, totodată, acesta întruchipând conținutul cetățeanului român de pretutindeni și, nu în ultimul timp, conținutul societății române.

            Galina MARTEA

            Dsponibil: 
- Ziarul Ultima Oră, Cotidian National Independent, România, 7 iunie 2018. Disponibil: https://ultima-ora.ro/unire-in-cuget-si-n-simtiri-documentarul-istoriei-centenarul-unirii/ 
Logos și Agape, Revistă creștină de cultură, tradiții și atitudine civică, România, 7 iunie 2018. Disponibil: http://www.logossiagape.ro/2018/06/07/galina-martea-unire-in-cuget-si-n-simtiri-documentarul-istoriei-centenarul-unirii/
Melidonium, Revistă de cultură, artă, traditii, credinţă, istorie, educatie. România, 7 iunie 2018. Disponibil: http://melidonium.ro/2018/06/07/galina-martea-unire-in-cuget-si-n-simtiri-documentarul-istoriei-centenarul-unirii/#more-53868


duminică, 3 iunie 2018

Unde?, de Rodica Elena Lupu


M-am întrebat de atâtea ori,
unde se duce,
unde dispare
ceea ce am auzit,
când nu însemn
ceea ce am auzit?

A răspunde –
în uitare
este prea eliptic,
prea complicat.

Dar ce e uitarea,
care înghite tot
ce nu e adăpostit
în cuvinte?

De Rodica Elena Lupu
din volumul bilingv, Autoportret / Autoportrait
Editura ANAMAROL, Bucureşti, 2009

vineri, 1 iunie 2018

Din faţa Sălii unde s-a semnat Unirea, din inima României, din Alba iulia, în anul Centenarului, gânduri bune spre voi dragi prieteni!


Rodica Elena lupu - Sala Unirii din Alba Iulia, monument istoric aflat pe teritoriul municipiului Alba Iulia.
Dacă priviţi harta României, veţi vedea că judeţul Alba are formă de inimă.
La doar câţiva km se află Războieni-Cetate, locul unde am văzut lumina zilei.
Din Cetatea în care se află km 0 al românismului, gânduri bune spre voi dragi prieteni!

Eu şi nepoţii Ana-Maria şi Dragoş-Andrei, fiica Monia şi ginerele Dorin Stoican. La mulţi ani copiii mei dragi!