Powered By Blogger

miercuri, 25 decembrie 2013

FUEGO - VENIŢI ACASĂ DE CRĂCIUN! - EMISIUNEA "Familia Favorit" Favorit TV


RĂMÂNEM AMÂNDOI - FUEGO, versuri Rodica Elena Lupu, muzica Marius Cristi Popa




FRUMOASA IARNĂ - versuri RODICA ELENA LUPU, recită FUEGO





Publicat pe 13 dec. 2015
Fuego - "Frumoasa iarnă"
Versuri: Rodica Elena Lupu
Album: "Poveşti de Crăciun", lansat în colaborare cu LIBERTATEA, partener media al artistului, 9 



CRĂCIUN COLINDAT, DE RAI LUMINAT... - versuri, montaj RODICA ELENA LUPU










SFÂNTUL CRĂCIUN - versuri, montaj RODICA ELENA LUPU




RAIUL DE IARNA - versuri, montaj, Rodica Elena LUPU

sâmbătă, 14 decembrie 2013

CRĂCIUNUL



Acest praznic luminat cu mare drag il aşteptăm 
auzim îngerii cântând şi craii călătorind, îngerii dau veste bună la tot neamul de-mpreună, 
Naşterea Lui Hristos să vă fie de folos!

miercuri, 4 decembrie 2013

OMUL - versuri, videoclip, RODICA ELENA LUPU





IARNA, IARNA...- versuri, RODICA ELENA LUPU




IARNA, IARNA...

Stelele nepăsătoare
La calvarul nevestit
Se reflectă-n flori de gheaţă
Şi rămân în infinit.

Luna-şi unduieşte voalul
În halouri de suspin
Rătăcită printre stele
După o iubire-chin.

Soarele-i departe încă...
Nu o vede sau nu vrea,
Pe Pământul de penumbră
Urlă câinii lung la ea.

Ca stafii în mantii albe
Gem copacii-ngrozitor
Răscolind dureri ascunse
Crengi se pleacă şi-apoi mor.

Case mici, ca lacrimi calde
Pe obrazul dealului,
Trist clipesc din geamuri oarbe
În lumina cerului.

de Rodica Elena LUPU
din volumul DOR ŞI GÂND
Editura ANAMAROL, Bucureşti






sâmbătă, 30 noiembrie 2013

LA MULŢI ANI ROMÂNIA! LA MULŢI ANI ROMÂNI DE PRETUTINDENI!

LA MULŢI ANI ROMÂNIA! LA MULŢI ANI ROMÂNI DE PRETUTINDENI!

Inima străveche a ţării...  
La Alba Iulia în Cetate,  
la 1 Decembrie 1918, Marea Adunare Naţională a proclamat Unirea Transilvaniei cu România. Şi tot aici, s-a cântat atunci „Deşteaptă-te, române!”, devenit astăzi imnul de stat al României.  
La 1 Decembrie 1918, în inima străveche a ţării s-a înfăptuit Marea Unire, cea mai mare dintre minuni. Şi, iată că îmi vin în minte nişte versuri dintr-o poezie pe care am scris-o în anul 1988 pentru fetiţa mea Monia, cu ocazia zilei Unirii: „Aici, la Alba Iulia-n Cetate,/Unite au fost cele trei surori, /Aşa cum roşu, galben şi albastru, /Unite sunt pe veci în tricolor!” Marea Unire, înseamnă o parte din sufletul nostru şi din raţiunea noastră de a fi. Privită prin prisma istoriei, hotărârea luată la 1 decembrie 1918 apare, într-adevăr, ca rezultatul firesc şi inevitabil al unui îndelungat şi complex proces de dezvoltare economică, socială, spirituală şi politică. Cuvântul entuziast şi răspicat al celor 100000 de oameni adunaţi pe „Câmpul lui Horia” de la Alba Iulia, consfinţea şi din punct de vedere politic o unitate de viaţă, de limbă şi de cultură, care dăinuia de peste două mii de ani. Timp de secole, cele trei ţări româneşti, Moldova, Muntenia şi Transilvania, deşi despărţite politic, au cunoscut o dezvoltare în multe privinţe analogă, iar legăturile dintre ele – economice, religioase, culturale – erau dintre cele mai strânse, încât nimic nu le despărţea, afară de interesele puterilor dominante. Era inevitabil ca aceste interese să cedeze o dată şi o dată în faţa luptei maselor şi a conducătorilor lor luminaţi. Prima biruinţă pe calea unităţii naţionale se câştigă la 24 ianuarie 1859, când Ţara Românească şi Moldova devin Principatele Unite pentru ca doi ani mai târziu să se numească România şi peste 15 ani să-şi proclame independenţa de stat. În aceste condiţii, devenea cu atât mai nefirească şi cu atât mai odioasă menţinerea unei însemnate părţi a poporului român sub stăpânirea chezaro-crăiască. Numeroase semne nu mai lăsau nici o îndoială asupra faptului că, în condiţiile prielnice, românii ardeleni, reprezentând majoritatea populaţiei ţinuturilor intracarpatice, îşi vor manifesta cu fermitate hotărârea de a se uni cu fraţii lor de dincolo de munţi, realizând pe veci unirea prefigurată a lui Mihai Viteazul. Clipa Unirii celei Mari a sosit la sfârşitul primului război mondial.  
Învinsă de contradicţiile care o măcinau din interior şi de loviturile din afară, monarhia austro-ungară s-a destrămat, iar masele populare n-au întârziat să-şi spună răspicat cuvântul. Venind din toate colţurile ţinuturilor româneşti din lăuntrul arcului Carpaţilor, la Alba Iulia, ei au pecetluit pe „Câmpul lui Horia”, din preajma Cetăţii pătimirii şi a triumfului românimii, actul solemn al voinţei nestrămutate şi unanime a tuturora, care glăsuia şi a glăsuit mereu peste veacuri: „Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Românească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia, în ziua de 18 noiembrie stil vechi, 1 decembrie, stil nou, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii în România...”.  
Visul de veacuri s-a împlinit. Ideea cea milenară a devenit o realitate. Măreţul act, cu putere de lege şi plebiscit, de la Alba Iulia, fără seamăn în analele istoriei, e democratic prin formă şi fond. Ziua de 1 Decembrie a devenit Ziua Naţională a României care merită să fie sărbătorită de toţi românii, toţi cei ce au în piept o inimă română.  
LA MULTI ANI, ROMANIA! LA MULTI ANI, ROMÂNI DE PRETUTINDENI!

TUDOR GHEORGHE - PELERIN PRIN ŢARA POEZIEI


miercuri, 27 noiembrie 2013

TUDOR GHEORGHE - UN REGAL REUSIT

]]

PELERIN PRIN TARA POEZIEI – TUDOR GHEORGHE – SALA RADIO - UN REGAL REUSIT ! VA MULTUMIM PENTRU TOT !

Intr-un spatiu dominat, din vremi trecute, de poezie, de arte inalte, exista simboluri, motive, oameni care lupta, prin misiuni nobile, pentru promovarea, descoperirea si recunosterea lor.
De undeva, dintr-o tara a poeziei, un pelerin brodeaza si descoase versul, inmarmureste salcamii, armonizandu-se cu muzica si simtirea sublime. A facut un popas la Grigore Vieru, poetul luminii, cel care a facut ca patriotismul sa poata fi definit, cel ce a trait si a scris pentru acest taram fermecat numit simplu – ROMANIA MARE.
Impreuna cu Asociatia Culturala “ REGAL D’ART “, cea care si-a propus, cu ambitie, devotament si profesionalism, investind experienta dobandita in ani, prin toate proiectele culturale demarate, sa realizeze o serie de evenimente ce nu vor avea alt scopt decat acela de a plasa arta pe locul meritoriu. Tudor Gheorghe A OFERIT ASEARA UN REGAL MUZICAL DE EXCEPTIE, O INCANTARE, UN FESTIN MUZICAL.- “ Pelerin in tara nimanui “, in Bucuresti, la Sala Radio.
Tudor Gheorghe captează, cu fiecare aparitie, atenția unui public pretențios. Sau cel puțin doldora de așteptări. Are un fel aparte de a se impune cu actul artistic încât, mirand și salcâmii, rămâi frapat de felul în care sala, publicul, oamenii rezonează cu mesajul său. Neapărat al său, căci iși construiște spectacolele singur, conferindu-le nunța dorită, ce de fiecare data e alta.
A educat, pe latura sa, persoane pentru care un spectacol cu Tudor Gheorghe a devenit acum un prilej de relaxare, de sărbatoare. Și-această sărbătoare aduce, în România oamenilor fulg, a lenjeriei expuse, și-a părerologilor miserupiști, mii de oameni periodic în sălile umile ce se cuprind de un adevărat show al ideilor așezate în muzică.
Cameleonic, schimbător și imprevizibil, Tudor Gheorghe face, promovează arta, modelând gusturi, prezentând alternative, arătând că se poate și fără, și fără ori fără, doar cu muzică și poezie. Artist polivalent, putând fi în același timp, cu aceeași debordantă și uimitoare lejeritate, actor, solist, compozitor, e un exponent, o marcă înregistrată.
In spectacolul dedicat lui Grigore Vieru, alaturi de maestru, au evoluat pe scena, intr-un melanj melodios, orchestra “ NOVA MUSIC “ impreuna cu dirijorul Marius Hristescu.
Poate fi descris ca un regal al muzicii si-al poeziei, o veritabila amprenta pusa asupra toamnei tarzii din genialitatea a doi mari fauritori ai emotiei – Grigore Vieru si Mircea Micu. Doi autori ai poeziei ce transpun in cuvant dorul si lumina, uimirea si intelepciunea, vor fi prezentati, in maniera proprie, inconfundabila, intr-o schita a patriotismului, de catre Tudor Gheorghe.

Aleasa pretuire PARTENERILOR care au sprijinit organizarea evenimentului, prin acest gest de solidaritate, demonstrand ca intr-un veac ce se-ntuneca pana-n cuvinte, mai e tihna pentru poezie, sa ne alunge indoiala si temerile, sa ne stearga lacrimile:
SCOALA DE TELEVIZIUNE TUDOR VORNICU
RADIO ROMANIA ACTUALITATI
EXOTIQUE ROMANIA ( cu multumiri speciale adresate managerului general PUSA HACK, o persoana de un rafinament debordant, un suflet nobil, o femeie pentru care eleganta reprezinta atitudine si care, la orice pas, intimideaza prin frumusete, optimism, inteligenta si desavarsire ) - https://www.facebook.com/Exotique.ro,www.exotique.rohttps://www.facebook.com/exotique.romania
FLORĂRIA “CRISTINA” – www.petale.ro ( CU MULTUMIRI DOAMNEI IATAN CRISTINA)
PHOENICIA GRAND HOTEL
EDITURA PIM
EDITURA ANAMAROL
EDITURA HAMANGIU
RADIO ROMANIA ONLINE
precum si site-urile care au promovat evenimentul :
ACASA.RO
AVOCATNET.RO
JURIDICE.RO
EUROAVOCATURA.RO
EDITURAHAMANGIU.RO
BOOKBLOG.RO
INFOPENSIUNI.RO
TOPROMANESC.RO
LITERATURA SI ARTA
INFOCONCERT.RO
EVENTIM.RO
LUCEAFARUL.NET
CU CREIONUL PE UN BLOG - https://www.facebook.com/cucreionulpeunblog,http://narcisavadanei.wordpress.com/

Spectacolul a venit cu un concept unic - „ Artisti pentru artisti ”. Artistii, forme ale unei vocatii impartasite prin frumos si inalt, sustin, aplauda si slavesc arta prin prezenta si consfintirea la un act artistic ce le prezinta in fata un coleg, un prieten, un alt artist.
Astfel, in sala, au fost prezente prezente zeci de personalitati, figuri marcante ale culturii romanesti, ce au raspuns fara menajemente invitatiei organizatorilor de a fi in sala si a trai emotia impreuna cu maestrul Tudor Gheorghe. Printre acestia, Madrigal, Mirabela Dauer, Irina Loghin, Anastasia Lazariuc, Adrian Daminescu, Vlad Mirita, Stela Enache, Fuego, Alessis, Gheorghe Turda, Stela Popescu, Iuliana Marciuc, Octavian Ursulescu, Jolt Kerestely, Connect R .
Va multumim tuturor !
Semneaza - Asociatia Culturala REGAL D’ART
 — împreună cu Rodica Elena Lupu şi cu alţi 18.

TAINIC JOC - versuri, montaj, RODICA ELENA LUPU





din volumul CU ÎN-CE-TI-NI-TO-RUL de Rodica Elena Lupu



TAINIC JOC


Iubirea mea, azi ninge prima oară
În acest an bătrân şi trecător
Când la lumina zilelor de vară
Ţi-am spus că te iubeasc şi că mi-e dor.

Aş vrea să vii prin voaluri de zăpadă
Îmbrăţişaţi să ne uităm la foc,
Dar să nu fie nimeni să ne vadă
Iar fulgii să se prindă-n tainic joc.

Să stăm aşa un an, o veşnicie
Îndrăgostiţi sub munţi de-omăt curat
Şi iarna noaptea nunţii să ne fie
Cât timpul despre noi va fi uitat

Să ningă aurore boreale
Lumina lor să ţi-o-mpletesc în păr
Iar stelele de gheaţă, mici petale,
Să cadă ca şi florile de măr.

Şi când te vei trezi de dimineaţă
Din visul alb, ameţitor şi fin,
Să se topească florile de gheaţă


Şi-afară să-ţi zâmbească-un cer senin.