AICI S-A NĂSCUT EMINESCU...

AICI S-A NĂSCUT EMINESCU

Aici s-a născut Eminescu…

Aici au încolțit cuprul, aurul și argintul
varietăți de moluște și pești
pescărușii au zburat din nord spre sud
și spuma s-a jucat cu stâncile 

Aici au lucrat oameni cu unelte rustice
cu combinizoane de postav
până când au ajuns străinii
și bogăția se convertise în drumul durerii 

Aici fluturaseră tricoloruri pe coline și pe ape
Aici s-au confruntat civilizația cu puterea
se impuse o normă hoțească
Biserica din spatele invadatorilor
și-a însușit totul prin forță. 

Aici au luptat…

Aici instalaseră aparate, locomotive pe vapor 

și nefastul tratat colonial 

niciodată nu a adus pace, nici prietenie. 

Aşa este poetul nostru,

un bărbat sensibil și cu cicatrice în suflet.

Un muritor care se agață de viață

în spatele cuvintelor sau cântecelor sale

la fel ca un naufragiat,

Îl salvează scândura de lemn care îl însoțește

acompaniindu-i propria soartă

într-o confluență de valuri care pendulează 

între cuvinte și suflete hoinare.

Așa este, sau așa cred că este,

sau așa mi-ar plăcea să fie el

Maestrul cuvintelor,

Încântătorul zâmbetelor,

Arhitectul versurilor.