marți, 29 noiembrie 2016

ACASĂ, de Rodica Elena Lupu, din volumul PEISAJE ŞI ANOTIMPURI


ACASĂ

Mama,
o femeie încă tânără,
frumoasă, sănătoasă,
pricepută la toate,
întotdeauna înţelegătoare
cu noi, copiii,
pe care ne iubea ca lumina ochilor ei,
nu mergea să muncească la câmp,
rămânea acasă
să se ocupe de gospodărie,
de mezina familiei,
de orătăniile din curte,
care de la primele clipe ale dimineţii
ţipau şi gă-gă-iau
cerându-şi „micul dejun”
îndestulat şi pe gustul lor.
Zarva făcută de ele
stârnea câinii din culcuş
care lătrau şi ei răguşiţi,
după o noapte de „discurs”
ţinut în faţa pisicilor
neastâmpărate,
al câinilor vagabonzi,
cu patru sau cu două picioare,
după caz,
ce umblau toată noaptea
după o nouă cucerire.

din volumul PEISAJE ŞI ANOTIMPURI
de Rodica Elena Lupu
Editura ANAMAROL, 2016


15 comentarii:

  1. ACASAĂ... Versuri, amintiri ale tuturora! O fotografie deosebită, va multumim, cu respect!

    RăspundețiȘtergere
  2. ACASA...Cu drag urmarim postarile dvs, cu pretuire!

    RăspundețiȘtergere
  3. Răspunsuri
    1. Tatiana draga mea iti multumesc, toate cele bune!

      Ștergere
  4. Mama , fiinta cea mai draga , cea care ne iubeste neconditionat....amintirea mamei ne ramane lipita de suflet. Frumoasase si emotionante versuri , felicitari !

    RăspundețiȘtergere
  5. M-ați făcut să trăiesc amintiri frumoase alături de dumneavoastră prin sensibilitatea şi descrierea minunată
    Multumesc

    RăspundețiȘtergere