O voi lua de la
capăt
Aşa îmi spuneam.
Ştii.
De mâine…viitorul...
Voi face sport,
voi trăi, voi iubi. Voi?
Acum e doar o
perioadă de tranziţie…
Ştii. Repetiţia.
Preludiul.
Totuşi, unii
oameni mor firavi. Nu noi!
Libertatea
supremă e o temniţă.
Trecutul o
oglindă care stă cu spatele.
O locomotivă.
Oamenii fug
să o ia de la
capăt.
Uneori ameţesc,
am o stare
confuză de slăbiciune -
Am să fac sport.
Voi fi puternic.
Zilele trecute am
rămas ştirb
Mă simt bătrân.
Urât.
O alveolă goală
Ecouri. Un inorog
rătăcit
Iluzia dragostei
Desigur, şansa
mediocrităţii:
Voi iubi, voi
citi, sigur că da,
Voi fi cult şi
slab, copleşit
de bolile
singurătăţii.
Dar ce voiam să
spun?
A da!
Voi trăi... totuşi.
Din volumul VOI TRĂI...CLIPA
de Rodica Elena LUPU
Editura ANAMAROL, 2008
Cu pretuire!
RăspundețiȘtergereGanduri bune spre voi, Silvia!
ȘtergereDeosebit poem, cu respect!
RăspundețiȘtergereCu toata consideratia, cu stima domnul profesor!
ȘtergereDeosebit poem!
RăspundețiȘtergereCu drag Tatiana!
ȘtergereCu admiratie si respect!
RăspundețiȘtergerehttps://www.facebook.com/rodicaelena27/
ȘtergereVa urmarim cu drag, succes!
RăspundețiȘtergereCu toata consideratia, cu stima doamna profesoara!
ȘtergereDe citit printre randuri! Interesant!
RăspundețiȘtergereGanduri bune, cu drag!
Ștergere