TRECUT
Binele şi răul fug mereu,
Fug ţinându-se de mână,
îndepărtându-se
cu pasul mărunt,
iute şi sigur,
al fiecărei clipe
În timpul asupra căruia
Nu am nicio putere.
Acolo,în spate,
se adună întruna,
indestructibile,
ireparabile,
merite şi vinovăţii,
omagii şi umilinţe,
Victorii şi înfrângeri,
fidelităţi şi trădări...
Istoria lor- trecutul,
al meu, chiar al meu!
Aşa cum l-am lăsat să se întâmple.
Din volumul SOLITAR
de Rodica Elena Lupu
editura DACIA, Cluj-NapocaNAMAROL, 1988
Trecutul parte din noi, importanta parte. Tot ce ne daruiti ne incanta!
RăspundețiȘtergereMultumesc penreu trecere si cuvinte, Silvia, toate cele bune!
ȘtergereDa. Aşa cum l-am lăsat să se întâmple.
RăspundețiȘtergereMultumesc pentru trecere si cuvinte, cu respect!
ȘtergereFelicitari! Adevarat!
RăspundețiȘtergereCu drag, multumesc!
ȘtergereAsa este...cum l-am lasat fiecare dintre noi sa fie! Cu stima!
RăspundețiȘtergereCu stima domnul profesor!
ȘtergereAsa este, tot ce ne daruiti ne place!
RăspundețiȘtergereGanduri bune, cu drag!
Ștergereun poem deosebit!
RăspundețiȘtergereGanduri bune, cu drag!
Ștergere