RODICA ELENA LUPU ŞI SIMINA MARIA DAMIAN - GARA DE NORD

   A SOSIT UN TREN ÎN GARĂ...ŞI CU EL ŞI SORA MEA...
   Gara de Nord este, cu siguranţă, pentru Bucureşti şi locuitorii oraşului reperul cel mai drag. Nu este ceea ce se cheamă o „ultramodernă”. Piatra de temelie a gării a fost pusă în anul 1868, iar inaugurarea ei a avut loc la 25 septembrie 1872, cu denumirea Gara Târgovişte, de la şoseaua din preajmă Calea Târgoviştei – actuala Calea Griviţei
   Construită în stilul gărilor-terminus germane, noua gară a Bucureştiului avea o haltă acoperită, susţinută pe stâlpi metalici, aspect păstrat până azi, nu puţini fiind călătorii străini care vorbesc de o asemănare izbitoare cu gara din Frankfurt.

Cerşetori, hoţi de buzunare, boschetari, taximetrişti particulari care caută „fraieri”, cei care se află pentru prima oară în Bucureşti, vânzători ambulanţi de reviste, toţi constituie lumea pestriţă, pe alocuri caraghioasă, a Gării de Nord. Cel mai mare nod de cale ferată din ţară oferă posibilitatea unor câştiguri fabuloase. De exemplu, căratul bagajelor de la peron până la autobuz sau taxi reprezintă pentru unii o afacere prosperă.

Printre călători, gură cască, aventurieri şi provinciali enervaţi, viaţa Gării de Nord pulsează de sine stătătoare, ca un organism tentacular, oferind fiecăruia ce doreşte: parfumul călătoriilor, iubiri veşnice sau de o zi, mirajul unei vieţi periculoase sau pur şi simplu, spectacolul lumii.

Fragment din VACANŢE, VACANŢE...ROMÂNIE, PLAI DE DOR!

de RODICA ELENA LUPU, Editura ANAMAROL, Bucureşti