DEMOCRAŢIE ORIGINALĂ...de RODICA ELENA LUPU

DEMOCRAŢIE ORIGINALĂ

  

S-a tot căutat,

pe la începuturi,

 o definiţie a democraţiei româneşti –

că nu putem, tocmai noi,

să adoptăm, pur şi simplu,

democraţia altora,

a tuturor celor care

au scăpat de dictatură.

Şi atunci,

primii guvernanţi

post-comunişti

ai României

au strigat „evrika!”

pe limba lor,

spunând „democraţie originală”.

Dar o democraţie ornamentală

n-ar fi oare,

mai aproape de adevăr?

Nu că n-ar exista

libertatea cuvântului

şi altele,

specifice tuturor democraţiilor

decât pe hârtie, nu.

Ci pentru că prea se fac

din toate simple ornamente

ce pot fi lepădate

cât ai zice peşte.

Încercăm să clădim

un zgârie-nor susţinut

de un graţios cârcel de viţă de vie.

Pentru că,

la capitolul rezistenţă,

atâta ne duce mintea

şi voinţa politică.

Unde o să ajungem, Doamne?

-      mă întreb încă.

Din volumul VOI TRĂI...CLIPA
de RODICA ELENA LUPU