O PRIMĂVARĂ MINUNATĂ, CU IMPLINIRI!, versuri montaj, RODICA ELENA LUPU

Parfumul dragostei, versuri/montaj Rodica Elena Lupu, voce Ioana Sandu, muzica Francisc Reiter

Poemul PARFUMUL DRAGOSTEI se află în volumul CÂT MAI E VREME, de Rodica Elena Lupu, Editura ANAMAROL 2011.
PARFUMUL DRAGOSTEI  se află pe CD-ul CÂT MAI E VREME apărut la Eurostar, in anul 2011care cuprinde 14 melodii cu versuri de Rodica Elena Lupu, 3 interpretate de Ana-Maria Stoican şi 11 de Ioana Sandu, muzica Francisc Reiter

Rodica Elena Lupu - În urmă cu 200 de ani oficial s-a deschis Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu

În urmă cu 200 de ani oficial s-a deschis Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu. Acesta este cel mai vechi muzeu din ţara noastră, unul dintre primele înfiinţate în Europa şi cel mai mare din sud-estul Europei. Muzeul a fost înfiinţat de juristul de origine săsească şi mare colecţionar de artă, fostul Guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei, Samuel von Brukenthal, născut la 26 iulie 1721, la Nocrich, acum localitatea fiind în judeţul Sibiu.

Menţionat pentru prima dată în documente cu numele Hermannstadt în 1366, oraşul a cunoscut în evul mediu o însemnată dezvoltare meşteşugărească şi comercială, întreţinând legături intense şi neîntrerupte cu Ţara Românească şi cu Moldova, unde negustorii sibieni îşi desfăceau cea mai mare parte a mărfurilor lor.

În secolul 19 oraşul Sibiu  a fost un important centru economic, politic şi cultural al românilor din Transilvania, în timpul revoluţiei din 1848-1849, aici s-a aflat sediul Comitetului naţional român şi s-a înfiinţat, în 1861 „Asociaţia transilvană pentru literatura română şi cultura poporului român”- Astra. Aici au apărut numeroase gazete şi reviste româneşti: Telegraful român, Transilvania, Tribuna.

Oraşul Sibiu adăposteşte un bogat tezaur de monumente istorice: importante resturi din sistemul de fortificaţii, medievale: Turnul olarilor, Turnul dogarilor, Turnul fierarilor, Bastionul roşu, biserica evanghelică, valoros edificiu în stil gotic, în care se păstrează picturi murale din 1445, monumente funerare şi obiecte de artă religioasă, orgă renumită, Turnul sfatului, vechile prăvălii din piaţa mică, palatul Brukenthal, importnt edificiu în stil baroc în care este instalat complexul muzeistic cu acelaşi nume, unul din cele mai vechi muzee din Europa, cu valoroasele sale obiecte de artă.

Consilier intim al Mariei Tereza şi guvernator al Transilvaniei între 1777-1787, Samuel Brukenthal, s-a opus reformelor împăratului Iosif al II-lea, concepute în spiritul absolutismului luminat. Muzeul Brukenthal, muzeu cu profil republican, are la origine colecţia baronului Samuel Brukenthal, organizată muzeistic şi inaugurată în 1790. După ce colecţia a intrat în patrimoniul statului, ea a fost îmbogăţită cu un important număr de lucrări de artă din secolele 19-20: Aman, Grigorescu, Luchian, Pallady. Printre cele mai valoroase opere ale muzeului se numără picturi de Rubens, Van Dyck, Tiziano, Cranach şi de alţi pictori flamanzi, olandezi, germani, francezi, spanioli. Este bine reprezentată şcoala de pictură austriacă din secolele 16-19, ca şi pictura transilvăneană din secolele 18-19. Muzeul complet renovat şi reorganizat, cuprinde şi o importantă secţie de artă populară, colecţii de etnografie, de artă din epoca orânduirii feudale, secţii de istorie, precum şi o bibliotecă deosebit de bogată în incunabule, documente şi tipărituri vechi.

Saloanele baroc ale celebrului Muzeu Bruckenthl, au găzduit in anul 2004 într-o atmosferă de elevată sărbătoare a minţii, o inedită colecţie de gravură ce conţine piese originale din opera gravorului german Albrecht Durer. Lucrări originale mai mult sau mai puţin cunoscute publicului au fost prezentate în cadrul unui eveniment cultural fără precedent, pentru această parte a Europei. Operele fac parte dintr-o colecţie personală întemeiată, potrivit organizatorilor, într-o perioadă de peste 20 de ani de către un doctor german din Osnabruck, cel care a şi donat mai târziu mapele cu lucrări de Durer Fundaţiei Niedersachsen din Germania. Ca şi piesele gravorului, întreaga poveste a colecţiei personale Liebmann, prezentă la Sibiu, a fost una fascinantă.

Prinţul Dominik von Koenig, reprezentantul Fundaţiei Niedersachsen, ce a însoţit colecţia în România şi a făcut vernisajul expoziţiei de la Sibiu, îşi amintea de propria-i surprindere în faţa mapelor deschise ce conţineau zeci de piese, după ce dăduse curs unei invitaţii primite de la, aparent, un cetăţean obişnuit al oraşului Osnabruck. Dorinţa donatorului a fost aceea de a pune la dispoziţia concitadinilor săi posibilitatea de a vedea lucrările lui Albrecht Durer, iar mai târziu, colecţia – completată şi cu alte piese din alte surse – a devenit una dintre principalele atracţii ale Muzeului de Artă din oraşul german. Organizatorii germani ai expoziţiei au ţinut să remarce faptul că lucrările sunt expuse a doua oară în străinătate, după Cracovia, Polonia şi că ambianţa deosebit de selectă a Palatului Brukenthal de la Sibiu accentuează farmecul unor lucrări ce te transportă – ca privitor – în lumea pestriţă a Evului Mediu târziu occidental. La Sibiu a fost expus în aceste zile însuşi Durer, personajul extravagant al unor vremuri puţin potrivite unui asemenea stil de viaţă, cel care frecventa deopotrivă înaltele cercuri ale societăţii germane a vremii şi străzile pline de noroi şi promiscuitate ale oraşelor occidentale. În cadrul unui eveniment expoziţional unic, erau expuse aici lucrări din toate perioafele de creaţie ale artistului german, exponente ale tuturor influenţelor ce au marcat creaţia gravorului: Renaşterea secolului 15 şi frământările unei perioade de adânci schimbări religioase şi politice.

Tot la Sibiu se află catedrala ortodoxă în stil pseudobizantin, Parcul Dumbrava, cu originalul său muzeu al tehnicii populare. Acestea sunt numai câteva dintre obiectivele de real interes turistic ale unui oraş – el însuşi oraş turistic.

Fragment din Românie, plai de dor

de Rodica Elena Lupu

Editura ANAMAROL, 2004

                             

DRAGOBETE 24 FEBRUARIE-SĂRBĂTOARE - TRADIŢIE ROMÂNEASCĂ

 

Etimologic, o parte din numele DRAGOBETE poate fi găsit și în cuvântul românesc DRAGOSTE!

DRAGOBETE...

Dragobetele marchează

Primăvara ce urmează,

Belşug, linişte, noroc,

Dragoste, cântec şi joc.

Dragobete, Dragobete

Mai săruţi şi astăzi fete,

Ori noi ne-am modernizat

Şi pe tine te-am uitat?

Dragobete, Dragobete

Sărută şi astăzi fete!

Tu eşti sărbătoatea noastră,

Te primim cu drag în casă!

Dragobetele adună

Băieţi, fete împreună,

Iubirea-i la ea acasă

Sărbătoarea-i românească.

Din volumul ÎNTRE ANOTIMPURI

de Rodica Elena Lupu

Editura ANAMAROL, 2014

Rodica Elena Lupu azi la vernisaj GÂNDURI COLORATE-N VERSURI ÎNMIRESMATE - Isabela Neagu - Ploieşti

Rodica Elena Lupu azi 23 februarie 2017  la vernisaj GÂNDURI COLORATE-N VERSURI ÎNMIRESMATE - Isabela Neagu - Ploieşti  - Consiliul Judeţean Prahova - Centrul Judeţean de Cultură Prahova




Rodica Elena Lupu, Dona Tudor, Isabela Neagu, Anisoara Ştefănucă




Anca, Dona, Rodica Elena


Rodica Elena Lupu, Prof. Dan Culicovschi, Anca, mama Isabelei

TE AŞTEPT SĂ VII, versuri, montaj RODICA ELENA LUPU, voce, muzica DUMITRU DRAGON

Poemul TE ASTEPT SA VII, se află în volumul CÂT MAI E VREME, de Rodica Elena Lupu, Editura ANAMAROL, 2011. 
Versuri, montaj Rodica Elena Lupu
Voce, muzica Dumitru Dragon

Rodica Elena Lupu - o frumoasă zi de februarie la Sinaia - Castelul Peleş, Cazinoul şi casa de vacanţă a prietenei mele, scriitoarea Elena Armenescu

Rodica Elena Lupu - Sinaia, Castelul Peşeş

Rodica Elena Lupu şi Regele Carol I - în curtea Castelului Peleş
 
Rodica Elena Lupu şi Regina Elisabeta a României pseudonim literar Carmen Silva - în curtea Castelului Peleş

Rodica Elena Lupu - Castelul Peleş

Castelul Peleş din Sinaia a fost reşedinţa regilor şi este, prin valoarea artistică şi în ceea ce priveşte arhitectura, unul dintre cele mai importante monumente din Europa; construit în stilul neorenaşterii germane, poate fi comparat cu cele din Bavaria şi Scoţia.
Complexul cuprinde reşedinţa, parcul, grădinile, fântânile şi terasele construite în a doua jumătate a secolului 19. Prinţul Carol, - Făuritorul României moderne - după ce a depus jurământul, - „Punând piciorul pe acest pământ sacru am devenit român” - şi-a pus în gând să realizeze Peleşul. În prima vizită pe Valea Prahovei, vizitează mănăstirea Sinaia, „singuratica mănăstire”, şi este impresionat de zonă. Revine aici ani la rând, iar după căsătoria cu Elisabeta-Carmen Silva, poeta, aceasta s-a legat foarte mult de aceste locuri care îi aminteau de meleagurile natale, se hotărăsc să amplaseze, în 1873, pe valea pârâului Peleş reşedinţa, pentru reprezentare, petrecere şi odihnă.
Inaugurarea construcţiei are loc în anul 1883 cuprinde drumuri, alei, terase, fântâni, vitralii, colecţii ale regelui Carol: tablouri, arme covoare, trofeele Războiului de Independenţă; se pot vedea şi acum la Peleş. Arhitectura exterioară şi cea interioară ale castelului Peleş, în stilul neorenaşterii germane, sunt după gustul regelui Carol, care, pe lângă studiile militare a studiat şi istoria artelor şi a urmărit lucrările de construire şi de amenajare ale castelului, care era prevăzut cu încălzire cu aer cald, apă caldă şi iluminat electric. Pergamentul de la inaugurarea castelului din octombrie 1883, realizat de regina Elisabeta I, poate fi văzut şi astăzi în cel mai important monument de stil istoric din România.

Fragment din Românie, plai de dor, 

de Rodica Elena Lupu

În curtea Cazinoului - Sinaia



Pe balconul casei de vacanţă a prietenei mele, scriitoarea Elena Armenescu
de unde se vede Crucea de pe Caraiman

SCRIPTA MANENT volumul 10 - NOU LA EDITURA ANAMAOL

Manager Rodica Elena LUPU
Tehnoredactare Rodica Elena LUPU
Coperta George ROCA
...............................................

La inceput a fost cuvântul.

Arta cuvântului, literatura, poate fi considerată una dintre minunile lumii, fiindcă scriitorul înzestrat poate să creeze a altă lume mai reală şi mai frumoasă decât cea adevărată şi care poate dăinui în veşnicie, o lume în care poţi trăi fericit.

Şi cine iubeşte literatura iubeşte şi pe creatorii ei. Scriitorii sunt flacări vii care ard pentru semenii lor cu flacara de sine. Ei pot face lumină în lume. Scriitorii cu har pot să transfere bătăile inimii lor în pieptul cititorilor.

Vorbind despre scriitori şi arta de a da viaţă cuvântului, îmi vin în minte cuvintele lui Tudor Arghezi:

"Fiecare scriitor este un constructor de cuvinte, de catapitesme de cuvinte, de turle şi de sarcofagii de cuvinte”.

Cuvântul construit poate avea gust şi mireasmă; poate oglindi în interiorul lui profunzimi imense pe-o singură latură construită; el dă impresii de pipăit aspru sau catifelat, după cum sapă-n lespezi sau se strecoară prin frunze.

 Rodica Elena LUPU

Manager Editura ANAMAROL,

Bucureşti, 27 Ianuarie 2017

EUGEN DOGA, CEL MAI MARE COMPOZITOR ÎN VIAŢĂ AL PLANETEI. UN VALS DE-AL SĂU SE AFLĂ ÎN PATRIMONIUL UNESCO

Cel mai mare compozitor în viață al omenirii s-a aflat, vineri, în municipiul Botoșani. Este vorba despre cetățeanul moldovean Eugen Doga, care locuiește în prezent la Moscova, și care a fost prezent, vineri, la Botoșani pentru a participa la un simpozion dedicat poetul Grigore Vieru, de care l-a legat o prietenie și o relație profesională puternice.

Doga a participat la o acțiune culturală organizată, pentru al cincilea an consecutiv, de Liceul cu Program Botoșani. Printre invitați s-au mai aflat primari și inspectori școlari din Republica Moldova, dar și șeful CJ, Costică Macaleți,  senatoarea Doina Federovici, deputații Mihaela Huncă, Costel Lupașcu și Marius Budăi, dar și mulți oameni de cultură, printre care și notarul Lili Bobu, care s-a ocupat de organizarea vizitei celebrului compozitor.

Doga este cel care a realizat coloana sonoră a filmului “Maria Mirabela”, însă românii cunoasc în special pentru muzica din filmul “Şatra” care a rulat şi pe ecranele noastre sau din filmul “Gingaşa şi tandra fiară”, pentru care a compus şi celebrul său vals, apreciat pe întreg mapapondul.

Opera lui Eugen Doga este una vastă şi cuprinde lucrări de balet, cvartete, cântece, melodii lirice, muzică pentru piese de teatru şi peste de 200 de filme. “Celebrul vals din filmul “Gingaşa şi tandra mea fiară” este una dintre cele mai faimoase compoziţii muzicale ale secolului XX. În conformitate cu o decizie specială a UNESCO, acest vals este recunoscut ca fiind unul dintre cele patru capodopere muzicale ale secolului XX, Ronald Reagan considerându-l drept cel mai bun vals al secolului respectiv”, se arată într-un comunicat trimis de Centrul de Promovare şi Comunicare a FIE Iaşi.

Supranumit “Maestru în artă, Artist al Poporului şi Om al Mileniului”, Eugen Doga a adunat pe parcursul vieţii numeroase distincţii şi premii naţionale şi internaţionale, fiind înscris în lista celor 200 de personalităţi ale lumii. Piesele sale se regăsesc într-un top internaţional realizat de site-ul History Rundown cu cele mai bune 200 de opere muzicale din toate timpurile. Astfel, în Top 200 Classical Music Pieces sunt incluse lucrările “Gramofon” pe poziţia a 83-a, iar “Dulcea şi tandra mea fiară” s-a clasat pe locul 94. Maestrul Doga este recunoscut la nivel internaţional, alături de George Enescu, ca unul dintre numele mari ale muzicii clasice. Vă reamintim că în această săptămână are loc la Iaşi Festivalul Internaţional al Educaţiei (FIE), manifestare culturală de anvergură, aflată la a doua ediţie.

Eugen Doga s-a născut la data de 1 martie 1937 în satul Mocra din Transnistria ( pe atunci în URSS, astăzi în raionul Rîbnița, Republica Moldova). A studiat la Școala de muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău (1951-1955), apoi la Conservatorul de stat din Chișinău (1955-1960), la clasa de violoncel a lui G. Hohlov și la Institutul de Arte „Gavriil Muzicescu” din Chișinău (1960-1965), la clasa de compoziție a profesorului Solomon Lobel. A fost membru al PCUS.

Și-a început cariera de muzician ca violoncelist în Orchestra Comitetului de Stat al R.S.S.M. pentru Televiziune și Radiodifuziune, încă din perioada studenției (1957-1962). A predat apoi ca profesor la Școala de Muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău (1962-1967) și a fost membru al colegiului redacțional și de repertoriu al Ministerului Culturii al RSS Moldovenești (1967-1972).

Domeniul în care se afirmă cu vigoare și care îi aduce notorietatea internațională este arta componistică. Debutează în anul 1963 cu un cvartet de coarde, pentru a se impune, pe măsura cuceririi altitudinii profesionale, prin multiple vocații și disponibilități. Este autor al unor lucrări valoroase în genul muzicii de estradă, de film și de scenă. În afară de preocuparea sa de cinema, este autor al mai multor compoziții originale (cântece devenite șlagăre, lucrări camerale și balet).

Are la activ mai multe cantate, printre care: „Curcubeul alb”; „Primăvara omenirii”; „Vocea omenească”; poeme simfonice, cum ar fi: „Inima veacului”. A compus o simfonie, piese instrumentale de cameră, romanțe, poemul simfonic „Mama”, ciclul pentru orchestra de estradă „Ritmuri citadine”, ciclul coral „Marș gigant”, 4 cvartete de coarde, cântece de estradă („Codrii mei frumoși”, „Cântec despre orașul meu”, „Cred în ochii tăi”, „Florile dragostei”, „Iubește, iubește”, „Am visat ploaia” etc.), cântece pentru copii („Imn soarelui”, „Fie soare întruna”, „Moș Crăciun” ș.a.).

Este semnificativă contribuția sa la dezvoltarea filmului de animație din republică, realizând coloana sonoră a peliculelor „Capra cu trei iezi”, „Maria Mirabela” , serialul „Guguță” ș.a. A semnat muzica pentru spectacolele: „Radu Ștefan, întâiul și ultimul”; „Pe un picior de plai”; „Ce frumoasă este viața”; „Păsările tinereții noastre”; „Sfânta sfintelor”; baletele „Luceafărul” și „Venancia” ș.a.

Spectrul variat al genurilor abordate demonstrează interesul compozitorului pentru cele mai diverse modalități de exprimare sonoră, pentru zone tematice și stilistice diferite. Muzica sa este, în toate ipostazele, antrenantă, vibrantă și sinceră, ea cucerește ascultătorul prin generozitatea melodică și autenticitatea emoției pe care o comunică.

Pe plan politic, Eugen Doga a fost membru al PCUS din 1976. El a fost ales ca deputat al poporului în Sovietul Suprem al R.S.S.M. în legislaturile IX – XI, apoi ca deputat în primul Parlament al Republicii Moldova.

De asemenea, a fost membru al Comitetului de conducere al Uniunii Compozitorilor din URSS și Uniunii compozitorilor din Moldova, vicepreședinte al UCM.

La sfârșitul anului 2015 strada pietonală Alexandru Diordiță din Chișinău a fost redenumită în „strada Eugen Doga

ARTICOL TRIMIS SPRE PUBLICARE DE CĂTRE MAESTRUL EUGEN DOGA

http://botosaninews.ro/311694/cultura/foto-cel-mai-mare-compozitor-in-viata-al-planetei-s-a-aflat-vineri-la-botosani-un-vals-de-al-sau-se-afla-in-patrimoniul-unesco/

EUGEN DOGA - BOTOŞANI - CEL MAI MARE COMPOZITOR CONTEMPORAN S-A ÎNTÂLNIT CU ELEVII A DOUĂ LICEE DIN BOTOŞANI. EVENIMENTUL, ORGANIZAT DE ASOCIAŢIA REGAL D' ART

CEL MAI MARE COMPOZITOR CONTEMPORAN S-A ÎNTÂLNIT CU ELEVII A DOUĂ LICEE DIN BOTOŞANI. EVENIMENTUL, ORGANIZAT DE ASOCIAŢIA REGAL D' ART 

EUGEN DOGA - BOTOŞANI - ASOCIAŢIA REGAL D' ART - PREŞEDINTE LILI BOBU - ARTICOL PRIMIT SPRE PUBLICARE DE LA MAESTRUL EUGEN DOGA

Spectrul variat al genurilor abordate demonstrează interesul compozitorului pentru cele mai diverse modalități de exprimare sonoră, pentru zone tematice și stillistice diferite. Muzica sa este, în toate ipostazele, vibrantă și sinceră, cucerind ascultătorul prin generozitatea melodică și autenticitatea emoției pe care o comunică. Ajuns la vârsta înțelepților atenieni, maestrul și-a exprimat dorința să prezinte la Botoșani proiectul ,,Dialogurile dragostei” (dialoguri muzicale create pe versurile poeților Mihai Eminescu și Veronica Micle) într-un concert aniversar (80 de ani de viață), în colaborare cu orchestra simfonică a Filarmonicii ,,Botoșani”, sub bagheta apreciatului dirijor și compozitor Marius Hristescu. În tumultul cotidian, acest discurs artistic nobil este salvator, datorând cu toții o reverență fenomenului cultural Eugen Doga.

Asociația Culturală „Regal d‘Art” nu se află la prima colaborare cu maestrul, aceasta debutând cu realizarea coloanei sonore a CD-ului ,,Tăceri tălmăcite-n cuvinte”, ce însoțește volumul cu același titlu, ediție de colecție, ce cuprinde opera poetică a academicianului Nicolae Dabija, volum recompensat cu premiul ,,Arta Cărții” la Salonul Internațional de Carte de la Chișinău, 2014.

Pe data de 27 ianuarie 2017, la Magazinul ,,Muzica” din București, cu ocazia lansării primului CD editat în România ,,Eugen Doga – mari succese”, moderatorul evenimentului, Octavian Ursulescu, a înmânat maestrului, din partea asociației un inedit ,,Tofeu de Excelență” și o lucrare de grafică cu portretul maestrului, purtând semnătura graficianului Mihai Cătruna.

Asociația Culturală „Regal d‘Art” a inclus pe agenda botoșăneană a maestrului două întâlniri memorabile cu elevii Liceului Pedagogic ,,Nicolae Iorga” (prin implicarea inspectorului școlar prof. Laurențiu Palade și a directorilor instituției: prof. Sănduleanu Mirela și prof. Vatavu Roxana) și elevii Liceului de Artă ,,Ștefan Luchian” (directori: prof. Păpădie Beatrice Cătălina și prof. Ionuț Manta), care au pregătit momente artistice inedite, emoționante, impresionându-l pe invitatul de onoare prin măiestria artei lor. Evenimentele au fost moderate cu profesionalism și dăruire de directorul Teatrului ,,Mihai Eminescu”, Traian Apetrei, care va realiza un medalion Eugen Doga în cadrul unei ediții speciale a emisiunii sale de la Somax TV.

Prezența academicianului Eugen Doga la Botoșani îi conferă prilejul de a participa și la cea de-a V-a ediție a Simpozionului Internațional ,,Grigore Vieru, poet al sufletului românesc”, a cărui organizare exemplară se datorează consecvenței și devotamentului directorului Liceului cu Program Sportiv Botoșani, prof. Huncă Ioan.

Periplul botoșănean cuprinde și o vizită acasă la Eminescu, la matca poeziei, la Ipotești. Veșnic îndrăgostit de poezia eminesciană, în semn de recunoștință, maestrul Eugen Doga va dona Memorialului Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii ,,Mihai Eminescu” înregistrarea video a întregului spectacol de balet ,,Luceafărul”. Maestrul a fost încântat de prestația de excepție a profesioniștilor orchestrei Filarmonicii Botoșani din concertul de vineri seara avându-l la pupitru pe admirabilul dirijor și compozitor Marius Hristescu.

Pe parcursul vizitei la Botoșani, acesta a dialogat cu reprezentanți ai presei locale, corespondentul Radio România Actualități, Gina Poenaru, având  privilegiul de a realiza un amplu interviu.

Prin aceste demersuri Asociația Culturală „Regal d‘Art” ne invită într-o lume a risipitorilor de frumuseți să descoperim,  așa cum afirma distinsa poetă Lucia Olaru Nenati, o bună prietenă a maestrului, ,,poezia muzicii și muzica poeziei” și să învățăm împreună arta de a trăi cultura.

http://botosaninews.ro/311717/cultura/cel-mai-mare-compozitor-contemporan-s-a-intalnit-cu-elevii-a-doua-licee-din-botosani-evenimentul-organizat-de-asociatia-culturala-regal-dart/

RODICA ELENA LUPU - DULCEA, TANDRA, MUZICĂ - OMAGIU MAESTRULUI EUGEN DOGA - ULTIMA ORĂ

http://ultima-ora.ro/dulcea-tandra-muzica/

Neîndoios, capul de afiş al apariţiilor discografice la început de an l-a reprezentat lansarea, de către casa Eurostar, a albumului “Mari succese” al compozitorului Eugen Doga, o premieră discografică pentru care Venera şi Paul Stângă merită toate felicitările. Cum maestrul va împlini 80 de ani pe 1 martie, reuniunea s-a constituit şi într-un prilej de a-i ura viaţă lungă şi inspiraţie celui care declara, în ciuda celebrităţii mondiale (figurează între cele 200 de personalităţi ale lumii): “Eu aparţin spaţiului românesc, îmi iubesc Moldova, creez pentru binele ei şi nu am fost niciodată tentat să renunţ la ea nici măcar pentru un colţ de Rai, fiindcă aici a coborât Luceafărul, poate chiar şi pentru mine…”. După ce a editat peste 30 de albume în întreaga lume, cel de faţă este, de necrezut, primul din România! Eugen Doga are o creaţie extrem de vastă în toate genurile muzicale: a semnat muzica la peste 200 de filme (între care “Şatra”, “Lăutarii”, “Anna Pavlova”, “Maria Mirabela”), distinse cu numeroase premii la festivaluri internaţionale, şi pentru 13 spectacole de teatru. “Sonetul” său a fost decretat în 1973 drept “cea mai frumoasă melodie a anului” în Japonia. Despre valsul din scena de nuntă din filmul “Dulcea şi tandra mea fiară” (My Sweet and Tender Beast), ecranizare a nuvelei “O dramă la vânătoare” de A. P. Cehov, preşedintele SUA, Ronald Reagan, mare meloman, a afirmat la data respectivă că “este cel mai frumos vals al sec. XX”. Piesa a devenit imn oficial al Jocurilor Olimpice de vară de la Moscova (1980) şi al celor de iarnă de la Soci (2014), fiind declarată de UNESCO una din cele patru capodopere muzicale ale secolului trecut. Între creaţiile recente ale compozitorului se numără baletul “Luceafărul”, “Marşul lui Ştefan cel Mare” (lansat la Alba-Iulia, la Congresul românilor de pretutindeni), ciclul de cântece pe versuri de Mihai Eminescu şi Veronica Micle (parte din ele incluse în recitalul de la festivalul “Crizantema de aur” de la Târgovişte). Prima piesă de pe albumul “Mari succese” este valsul “Gramofon”, clasat pe locul 83 într-un top internaţional alcătuit de către History Rundown cu cele mai bune piese muzicale din toate timpurile. În acest clasament “Gramofon” devansează uvertura “Egmont” (Beethoven), “Spărgătorul de nuci” (Ceaikovski) sau “Zborul bondarului” (Rimski-Korsakov). În acelaşi top, superbul vals “Dulcea şi tandra mea fiară” ocupă locul 94, înainte de uvertura la “Bărbierul din Sevilla” (Rossini), “Stars and Stripes Forever” (Sousa) sau “Marş rusesc, op. 426” (Johann Strauss).
Distins cu premiul UCMR în 2006, acad. Eugen Doga are la activ zeci de distincţii, ordine, medalii de aur primite în întreaga lume, fiind “Maestru în artă”, “Artist al poporului”, “Om al mileniului”, “Doctor honoris causa” (al Institutului internaţional de cinematografie din Moscova). În ţara noastră a mai fost distins cu “Ordinul Steaua României în grad de ofiţer” (2000) şi cu Ordinul Naţional “Serviciu Credincios” în grad de Mare Ofiţer acordat de Preşedinţia României (2014). Niciodată magazinul “Muzica” de pe Calea Victoriei, devenit neîncăpător, nu a reunit atâtea personalităţi venite să-l omagieze pe compozitor. La microfon s-au perindat, cu luări de cuvânt emoţionante, Excelenţa-Sa Mihai Gribincea, ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Radu Boroianu, preşedintele Institutului Cultural Român (care i-a înmânat o “Diplomă de excelenţă”), directorul Teatrului de revistă “Constantin Tănase”, actorul Alexandru Arşinel (care, pe lângă alte câteva daruri i-a oferit o… muzicuţă), Paul Surugiu-Fuego (cu două Trofee din partea generosului său proiect “Art by Fuego-Artă pentru suflet”), interpreta Alina Mavrodin, directoare artistică a Festivalului romanţei româneşti “Crizantema de aur” (venită cu întreaga familie de la Târgovişte, oraş unde, în toamnă, Doga a repurtat, alături de ea, un triumf), gen. Mircea Chelaru, vicepreşedinte al Uniunii culturale a românilor de pretutindeni, scriitorul George Stanca, Irina Cajal, subsecretar de stat la Ministerul culturii (ministrul Ionuţ Vulpescu intenţiona să fie prezent, dar a fost reţinut la şedinţa de Guvern), actriţa Manuela Hărăbor, care a mărturisit că visul ei dintotdeauna a fost să joace într-un film cu muzica lui Doga. De la Botoşani, doamna Lili Bobu a trimis, din partea asociaţiei “Regal d’Art”, două obiecte de artă: un portret în tuş al compozitorului şi un pian aurit în miniatură, bătut în cristale Swarovski, iar pictorul Traian Nica Ţuckman i-a dăruit la rându-i un tablou original. Dar primele momente ale lansării au fost nu numai emoţionante, dar şi amuzante, fiindcă Eugen Doga a avut-o alături pe actriţa Medeea Marinescu, pe care n-o mai văzuse de când aceasta avea 7 ani şi juca rolul titular din filmul “Maria Mirabela”! Şi ea, şi Mihai Constantinescu au depănat amintiri din filmul regizat în 1981 de Ion Popescu Gopo, pentru ca la un moment dat să frenodeze împreună neuitata temă muzicală a filmului, cântată de Mihai alături de Anda Călugăreanu. Iar pe lângă Fuego, în primul rând din sală a stat altă Artistă a poporului Republicii Moldova, actriţa Stela Popescu (un altul, Florin Piersic, ar fi venit şi el, dar era chiar ziua lui de naştere!), între două reprezentaţii cu “Coana Chiriţa” la teatrul ce-i poartă numele.
Pe acordurile celebrului vals au socializat, s-au fotografiat, au luat autografe numeroase nume cunoscute din lumea muzicii, între care compozitorii Jolt Kerestely, Dumitru Lupu, coleg de juriu cu Doga la “Crizantema de aur”, din partea UCMR (el a venit special de la Constanţa cu Ileana Şipoteanu şi fiica lor Dumitrana), Ionel Bratu Voicescu, Marin Voican Ghioroiu. Foarte numeros a fost “detaşamentul” interpreţilor: Corina Chiriac, Oana Sârbu (amândouă şi actriţe, Oana povestind că a fost la un moment dat la un pas să joace într-un film cu muzica lui Doga), Silvia Dumitrescu, Carmen Rădulescu, duetul Alesis (Alina şi Romeo Negoiasă), Natalia Guberna, Ioana Sandu, Aurel Moga, Ianna Novac, Octavian Dobrotă (din grupul Distinto), Dorin Anastasiu, Marian Spînoche, violonistul Valentin Albeşteanu (care are permanent în program lucrări de Doga). Dacă soliştii speră ca într-o zi să dea viaţă unei partituri semnate Eugen Doga (în acest context, Paul Surugiu-Fuego a anunţat la microfon că în curând va lansa un cântec al maestrului, poate chiar în turneul său de primăvară), actorii visează, cu siguranţă, mărturisit sau nu, să-şi vadă numele pe genericul unui film cu muzica sa, aşa cum a declarat de altfel Manuela Hărăbor. Actriţa-cântăreaţă Crina Matei i-a arătat sărbătoritului (căci asta a fost, de fapt, o sărbătoare a muzicii) fotografii din musical-ul “Şatra”, cu costume originale ale designerului Liza Panait, în care a jucat la Constanţa, alături de ea fiind prezenţi la “Muzica” Anca Pandrea, văduva lui Iurie Darie, basarabean la origine, Adrian Păduraru, ca şi venerabilul regizor Mircea Mureşan, 88 de ani, autor între altele al serialului TV “Toate pânzele sus”. Nelipsiţi de la asemenea evenimente, datorită legăturilor lor permanente cu muzica: promotorii Livia şi Ioan Gauzin, Dorin Irimia (a oferit seara un cocktail… muzical în onoarea invitaţilor, la restaurantul Royal), poeta Rodica Elena Lupu, prof. univ. emerit Eugen Blaga, fosta realizatoare radio Lucia Popescu Moraru (Eugen Doga l-a cunoscut bine pe regretatul actor Marin Moraru), Sida Spătaru (i-a dăruit cartea “Regele aplauzelor”, dedicată lui Dan Spătaru), scriitorul Teodor Vasiliu, autor al monumentalei “Istorii a Crizantemei de aur”, geograful Cristian Hristea, Daniela Imre (văduva dirijorului Alexandru Imre).

Sigur că în permanenţă la difuzoare s-a auzit, în surdină, muzica de pe CD, dar înafara surprizei prilejuite de interpretarea ad-hoc a melodiei “Maria Mirabela”au mai fost două momente muzicale extraordinare, prilejuite de prezenţa vedetei de la Chişinău, Iurie Sadovnic. Solistul a dat viaţă, acompaniindu-se la chitară, celor două piese de pe disc, “Meditaţie” şi “Rugă”, la una din ele avându-l alături, la muzicuţă de concert (deci nu a lui… Arşinel!), chiar pe Eugen Doga! Au fost apoi flori, multe flori, îmbrăţişări, dar şi coadă mare la autografe, reprezentanţii Eurostar declarând că pentru prima oară s-a epuizat, la vânzare, întregul stoc pregătit! Iată deci că muzica bună are căutare, trebuie doar să ştim s-o promovăm…

 Oana GEORGESCU

DRAGOBETE de Rodica Elena LUPU - DE DRAGOBETE IUBEŞTE ROMÂNEŞTE!

DRAGOBETE

Timpu-şi neagă veşnicia

Şi se-nclină resemnat,

Orele îşi pierd menirea

Şi bat iar în ritm ciudat.

Dragobetele marchează

Primăvara ce urmează,

Belşug, linişte, noroc,

Dragoste, cântec şi joc.

Dragobete, Dragobete

Mai săruţi şi astăzi fete,

Ori noi ne-am modernizat

Şi pe tine te-am uitat?

Umbrită de Valentin

Că el este mai blajin

Vine cu occidentalii

Şi ne cheltuieşte banii?

Nu pricep din ce motiv

Românul e aşa naiv

Şi nu te vrea Dragobete

Să le săruţi a lui fete?!

Când tradiţiile noastre

Ştim cu toţii că-s frumoase

De ce nu le preţuim

Şi-altele sărbătorim?

Dragobetele adună

Băieţi, fete împreună,

Iubirea-i la ea acasă

Sărbătoarea-i românească.

Dragobete, dragobete

Sărută şi astăzi fete!

Tu eşti sărbătoatea noastră,

Te primim cu drag în casă!

Din volumul INTRE ANOTIMPURI

de Rodica Elena Lupu

editura ANAMAROL

NOU LA EDITURA ANAMAROL, 2017 - Manager Rodica Elena LUPU

ÎN OCHII TĂI, versuri, montaj RODICA ELENA LUPU

ÎN OCHII TĂI

Când gândul meu te caută în noapte

Un cer se desfăşoară în lumini,

Umbrele nopţii se cufundă-n şoapte

Iar eu trăiesc prin ochii tăi senini.

Tu eşti lumina dorurilor mele,

Oglindă spre tărâm dumnezeiesc,

Iubire, amintiri, potop de stele

Şi pace ochii tăi îmi dăruiesc.

Din volumul ROCHIA DE TAFTA

de RODICA ELENA LUPU

Editura ANAMAROL, 2017

RESPECT! - LIMBA ŞI ŢARA MEA de RODICA ELENA LUPU

LIMBA ŞI ŢARA MEA

  

În limba mea eu m-am născut,

În limba mea eu am crescut,

În limba mea am învăţat,

În limba mea eu am cântat,

În limba mea am auzit,

În limba mea eu am grăit.

În ţara mea eu am gândit,

În ţara mea eu am muncit,

În ţara mea eu am trăit,

În ţata mea eu am iubit,

În ţara mea ştiu ce e dor,

În ţara mea aş vrea să mor!

Din volumul INTRE ANOTIMPURI

de RODICA ELENA LUPU