Din volumul INTRE ANOTIMPURI
CREAŢIE
În
fine sunt satisfăcut,
Statuia mea arată bine,
Mâine toţi oamenii din lume
Vin ca să vadă ce-am făcut!
Sigur un murmur de uimire
Va izbucni spre cerul mut:
Solemnă, mare şi din lut
Pune pe veacuri stăpânire.
A mea creaţie, îmi place,
Cu plete în vânt şi cu colţi,
Cu degete băgate-n ochi,
Cu nări ardente şi spumoase.
Doamna e minunăţia
Pusă pe jaf îi e dorinţa
Şi e tocmai chintesenţa
Din istorie - PROSTIA.
Bine spuneti! Tot respectul!
RăspundețiȘtergereAveti dreptate!
RăspundețiȘtergereAsta e statuia de la muzeul de Istorie!
RăspundețiȘtergereCat adevar! Bravo!
RăspundețiȘtergereInteresante versuri! De citit printre randuri, felicitari!
RăspundețiȘtergereDoamna e minunăţia
RăspundețiȘtergerePusă pe jaf îi e dorinţa
Şi e tocmai chintesenţa
Din istorie - PROSTIA.
Cata dreptyate ai!
Felicitari, cu pretuire!
RăspundețiȘtergereBravo, felicitari, la cat mai multe!
RăspundețiȘtergere