Din volumul CÂT MAI E VREME / ¿CUÁNTO TIEMPO QUEDA? :
SUNT
Sunt,
în
umbra strivită de paşi,
în
lacrima de nefericire,
în
sufletul fără speranţă,
şi-n
clipa uitată în mine.
Sunt,
în
inima ce-şi doreşte
răsărit
şi apus de soare.
Sunt,
ca
să pot să strălucesc
ca
stelele pe bolta mare.
Sunt,
să
am clipe de iubire,
să
te doresc măcar odată,
Sunt,
ca
să vreau să mai fiu eu,
un
om…. nu inimă de piatră.
SON
Si es
aplastado en las sombras de los pasos
las lágrimas de tristeza,
el alma sin esperanza
momento y no me olvido.
Si es
en el corazón de lo que quieren
amanecer y el atardecer.
Si es
así que puede brillar
tan alto estrellas arco.
Si es
Tuve momentos de amor,
desea al menos una vez
Si es
a querer ser yo,
un hombre .... corazón no de piedra.
Foarte frumos...am volumul, o zi buna!
RăspundețiȘtergereMinunat!
RăspundețiȘtergereFrumos...
RăspundețiȘtergereDa... un om…. nu inimă de piatră. Multi trebuie sa citeasca aceste versuri! Felicitari!
RăspundețiȘtergereCat mai e vreme...da!
RăspundețiȘtergereScrieti minunat!
RăspundețiȘtergereUn om nu inima de piatra...minunat! Va multumim!
RăspundețiȘtergereImpresionante versuri!
RăspundețiȘtergere