marți, 15 septembrie 2015

Rodica Elena LUPU, în frumosul oraş străbătut de Crişul Repede - ORADEA


Deschidere şi înfrăţire cu natura…                                                                                
La Oradea am ajuns într-o frumoasă după-amiază şi am făcut un tur al oraşului. Situat pe malurile Crişului Repede, Oradea, a devenit la începutul următorului secol, aşezare urbană, fiind amintită în izvoare, în prima jumătate a secolului 13, ca oraş. Distrus în timpul invaziei tătare, oraşul a fost refăcut, a devenit un puternic centru meşteşugăresc, comercial şi cultural, curtea episcopală din Oradea fiind unul dintre cele mai vechi centre umaniste din Transilvania. Între 1660-1692 Oradea a fost stăpânită de turci, de la sfârşitul secolului 17, până la 1918 de Habsburgi, fiind unul dintre importantele centre muncitoreşti, precum şi ale luptei de eliberare naţională a românilor din Austro-Ungaria. În 1918, o dată cu întreaga Transilvanie, Oradea s-a eliberat de sub stăpânirea acesteia şi a intrat în componenţa României. Cedată Ungariei hortyste prin dictatul de la Viena din 1940, Oradea, a fost eliberată, în octombrie 1944 de armatele române.
Aici pot fi văzute numeroase edificii social-culturale, muzeul judeţean, cu valoroase colecţii ornitologice şi remarcabile piese de artă transilvăneană, importante monumente de arhitectură, Catedrala romano-catolică, „Biserica cu luna”, Palatul datând din secolul 18, cea mai valoroasă construcţie barocă din ţară.
La câţiva kilometri de Oradea se află frumoasa staţiune Băile Felix, unde cu o arhitectură îndrăzneaţă, placat cu cărămidă roşie aparentă, amintind de apele termale mult folosite aici, se înalţă hotelul Termal. Apoi strandul „Apolo”, nuferiialbi şi roz, aici unde am petrecut multe vacanţe minunate. Şi nu pot uita nici frumoasa staţiune balneo-climaterică din apropiere, 1 Mai.
Nu departe de Felix, am vizitat un nou obiectiv intrat în circuitul turistic românesc – Peştera Urşilor, descoperită în anul 1975 într-o fostă carieră de marmură din satul Chişcău – Comuna Pietroasa. 
Peştera Urşilor, adăposteşte o extraordinară gamă de formaţiuni stalagmitice şi stalactitice variate ca mărime şi forme, precum şi un mare număr de urme de viaţă şi resturi fosile ale ursului de cavernă – Ursus Spelaeus – dispărut cu mai bine de 15000 de ani. Intrarea în peşteră – care se află la 482 metri altitudine - se face prin pavilionul de exploatare turistică, unde sunt amenajate şi o sală de aşteptare, un bar şi un stand cu produse de artizanat specifice zonei. Peştera Urşilor are o lungime de peste un kilometru. Se desfăşoară pe două nivele suprapuse: unul superior fosil cu o lungime de 488 metri amenajat pentru circulaţia turistică, şi unul interior, temporar activ, lung de 521 metri declarat rezervaţie ştiinţifică. Vizitarea peşterii începe cu galeria urşilor în care se găsesc resturi scheletice şi vetre de Ursus Spelaeus, continuă cu galeria Emil Racoviţă, bogată în masive stalagmitice şi stalactitice de tipul macaroanelor şi sfârşeşte cu galeria lumînărilor. Mastodontul, Draperiile din galeria urşilor, Portalul, Pagodele, lacul cu nuferi, sunt numai câteva din frumuseţile arhiteconice create de natură în adâncurile acestei peşteri.
O altă peşteră este peştera Vânturilor. Aceasta a fost descoperită de un sătean care era cu oile la păscut, în anul 1957 şi a devenit un an mai târziu, monument al naturii. El a găsit o gaură în munte, a intrat în ea, a văzut despre ce este vorba, după care a anunţat speologii de la Cluj. Aceştia au reuşit un lucru extraordinar, au reuşit să ducă cea mai mare peşteră din Europa de sud-est mai aproape de vizitatorul obişnuit. Pentru a străbate toate galeriile peşterii ar fi nevoie de două săptămâni ştiind că peştera măsoară 47 de kilometri şi este una dintre cele mai complexe peşteri din punct de vedere geomorfologic, vestită prin galeriile ei. 
De la Băile Felix, am poposit la Stâna de Vale, o frumoasă staţiune climatică, situată în Munţii Bihorului, la 1107 metri altitudine, renumită pentru sporturile de iarnă. 
Vizitând aceste minunate locuri veţi rămâne cu o imagine fascinantă, de neuitat, deschidere şi înfrăţire cu natura atât de darnică în Munţii Apuseni.

Fragment din volumul VACANŢE, VACANŢE... ROMÂNIE, PLAI DE DOR... 
de RODICA ELENA LUPU, Editura ANAMAROL, 2004

24 de comentarii:

  1. Minunata prezentare, va multumim, cu respect!

    RăspundețiȘtergere
  2. O descriere deosebita,citind aceste randuri m- am simtit acasa....chiar fiind departe.
    Multumesc Rodica!😮

    RăspundețiȘtergere
  3. Un oras deosebit! Va multumim, frumoasa fotografie!

    RăspundețiȘtergere
  4. Asa ne cunoastem patria, va multumim si va iubim!

    RăspundețiȘtergere
  5. Am fost la Felix, Oradea este un oras minunat, va multumim pentru aceasta prezentare stimata doamna!

    RăspundețiȘtergere
  6. Oradea - in fiecare an mergem la Baile Felix, si totdeauna ne incanta acest oras! Cu drag urmarim ceea ce postati.

    RăspundețiȘtergere
  7. Frumos oras, frumoasa este tara noastra, felicitari!

    RăspundețiȘtergere
  8. Foarte frumos articol !
    Pe langa frumusetea prezentarii remarc talentul de jurnalist combinat cu lirismul poetic.
    M-a incantat aceasta lectura !

    Cu stima !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc Adina pentru trecere si cuvinte. Cu drag!

      Ștergere
  9. Nu departe de Oradea am fost profesoara, este o zona minunata a Romanieri, multumesc pentru aducerile aminte!

    RăspundețiȘtergere