Powered By Blogger

miercuri, 6 septembrie 2017

În Grădina Botanică din Cluj-Napoca - Rodica Elena Lupu



,

 

 





Grădina Botanică "Alexandru Borza" - Înfiinţată în anul 1920 şi deschisă oficial pentru public în anul 1925, Grădina Botanică "Alexandru Borza" din Cluj-Napoca este o instituţie ştiinţifică, didactică şi educativă, ale cărei baze au fost puse în actualul amplasament de către Alexandru Borza, personalitate marcantă a biologiei româneşti.

Grădina Botanică se întinde pe o suprafaţă de 14 ha, teren cu configuraţie variată, potrivit pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor de pe diferite continente. Aici sunt cultivate circa 10.000 de categorii specifice, grupate, pentru o mai bună administrare, în mai multe sectoare:  ornamental, fitogeografic, sistematic, economic, complexul de sere şi sectorul destinat persoanelor cu deficienţe de vedere – creat relativ recent pentru a veni în întâmpinarea necesităţilor exprimate în repetate rânduri de către comunitate.
Sectorul Ornamental este menit să ofere vizitatorului o paletă largă de specii şi varietăţi horticole decorative a căror formă şi culoare se schimbă după sezon. Menţionăm aici rosariumul ce conţine aproximativ 250 de soiuri de trandafiri şi colecţiile de: lalele, narcise, zambile, dalii, cane, gladiole şi crini ce se schimbă în funcţie de sezon.
Sectorul Fitogeografic cuprinde mai multe obiective cu tematici menite să grupeze plante din diferite regiuni geografice. Orientul este reprezentat de Grădina Japoneză aranjată în stilul tradiţional “gyo-no-niwa”. Flora din diferite regiuni geografice ale ţării noastre este, de asemenea, foarte bine reprezentată pentru: câmpia şi podişul transilvan, vegetaţia Munţilor Carpaţi şi litoralul Mării Negre. O atracţie deosebită este şi Grădina Romană, cunoscută şi sub denumirea de grădina lui Pliniu, dominată de statuia zeiţei Ceres şi încadrată de două sicrie veritabile descoperite în vechiul oraş roman Napoca.
Sectorul Sistematic grupează plantele în funcţie de familia din care fac parte şi amplasamentul lor pe scara evoluţiei filogenetice, iar Sectorul Economic grupează plantele după modul lor de utilizare în plante: alimentare, tehnice, furajere, melifere şi tinctoriale. Complexul de sere cuprinde şase compartimente: sera acvariu, palmariul, sera cu plante mediteraneene şi australiene, sera cu plante suculente, sera cu bromeliaceae şi sera cu orhidee şi ferigi.
Institutul Botanic adăposteşte, la parter, Muzeul Botanic, cu o colecţie de aproximativ 7.000 de exponate, grupate, în prima parte sub forma unor colecţii cu importanţă ştiinţifică sau economică, iar în partea a doua, filogenetic, în ordinea evolutivă, de la plantele cu organizare simplă (alge, muşchi, licheni, ciuperci), spre cele cu organizare complexă (gimnosperme şi angiosperme).
La etajul clădirii, funcţionează Herbarul Grădinii Botanice, cel mai mare şi mai important din ţară, atribute conferite de cele 750.000 de coli de plante presate, de existenţa unor coli numite holotipuri, care certifică pentru prima dată identitatea unei anumite specii, precum şi de prezenţa herbarelor proprii ale unor personalităţi ale botanicii precum: Baumgarten, Porcius, Borza. Herbarul a stat la baza elaborării monumentalei lucrări în 13 volume - Flora României, în care sunt descrise caracterele botanice ale tuturor speciilor de plante care cresc în ţară.
Pe baza schimburilor de seminţe sau material vegetal, de coli de herbar sau publicaţii ştiinţifice, Grădina Botanică are legături cu aproximativ 450 de grădini botanice de pe toate continentele, dar şi cu institute de cercetare sau biblioteci. Este modalitatea prin care se pot îmbogăţi colecţiile de plante şi una dintre modalităţile de realizare a schimburilor ştiinţifice. De asemenea, Grădina Botanică pregăteşte anual două publicaţii: revista Contribuţii Botanice şi Catalogul de seminţe.
Grădina Botanică este vizitată anual de circa 150.000 de persoane, fapt ceea ce îi conferă statutul de un adevărat simbol al Clujului.

10 comentarii: