CLUJ-NAPOCA - Opera, statuia lui Aram Iancu şi Catedrala Ortodoxă, Statuia lui Matei Corvin şi Catedrala Catolică şi noi Rodica Elena şi Ana-Maria, printre ele...

Cu Eminescu in faţa Operei

Cu Avram Iancu în faţa Catedralei Ortodoxe

Ana-Maria



Cu Matei Corvin şi Catedrala Catolică

Ana-Maria

Cluj-Napoca, până în 1974 și în limbajul cotidian Cluj, (în maghiară Kolozsvár, în germană Klausenburg, în idiș קלויזנבורג, Cloizânburg, în poloneză, Kluż, în latinăClaudiopolis) este municipiul de reședință al județului Cluj, Transilvania, România. La recensământul din 2011 era al doilea oraș al României ca populație.

Numele de Cluj provine, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în sec. al XII-lea pentru a desemna cetatea orașului medieval de aici.

Deși majoritatea locuitorilor orașului ar crede ca numele vechii așezări romane Napoca provine de la romani, originea numelui Napoca este mai veche, ea fiind doar preluată de către coloniștii așezați aici de Traian, la început mai ales celți romanizați, cei care au pus bazele primei așezări romane (ale cărei ruine s-au găsit lângă Piața Ion Luca Caragiale, pe Strada Victor Deleu) de pe teritoriul orașului cunoscut sub denumirea de castrul roman Napoca.

Prin decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974, semnat de Nicolae Ceaușescuși publicat în Buletinul Oficial al RSR din 18 octombrie 1974, municipiului Cluj i-a fost atribuit numele Cluj-Napoca, „pentru a eterniza denumirea acestei străvechi așezări – mărturie a vechimii și continuității poporului român pe aceste meleaguri”. Nicolae Ceaușescu a acordat totodată ordinul Steaua Republicii Socialiste România clasa I municipiului Cluj-Napoca.