CARMEN volumul 9 -editor Rodica Elena LUPU, coperta Rodica Elena Lupu

Am adunat între copertele antologiei „Carmen”, volumul 9, iubitori de frumos, aducându-le un elogiu binemeritat acestor poeţi care scriu, citesc şi gândesc româneşte.

Autorii din acest volum „Carmen” şi-au lăsat amprenta, încercând să pătrundă fibrele sufleteşti ale celor care le citesc versurile şi care sunt dornici de frumos. (...)

Rodica Elena LUPU

Confluențe Literare, Revistă de cultură universală, Publicat în: Ediţia nr. 2382 din 9 iulie 2017. Disponibil: http://confluente.ro/galina_martea_1499602776.html

GALINA MARTEA: CARMEN, ANTOLOGIE LIRICĂ, VOLUMUL IX ȘI X, EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2382 din 09 iulie 2017

Prin personalitatea versului liric Editura Anamarol, antologator și editor Rodica Elena Lupu, ne lansează o nouă ediție a antologiei CARMEN, volumele IX și X, lucrări pline de importanță și valoare culturală. Având la bază poezia în limba română, opera în cauză impresionează prin diversitatea temelo...

confluente.ro

Disponibil:
http://armoniiculturale.ro/2017/07/09/galina-martea-carmen-antologie-lirica-volumul-ix-si-x-editura-anamarol-2017/

Prin personalitatea versului liric Editura Anamarol, antologator și editor Rodica Elena Lupu, ne lansează o nouă ediție a antologiei CARMEN, volumele IX și X, lucrări pline de importanță și valoare culturală. Având la bază poezia în limba română, opera în cauză impresionează prin diversitatea temelor, prin cuprinsul bogăt de idei și cuvinte, prin  abundența metaforei – figură de stil care reușește să poarte ființa umană prin diverse înțelesuri și subînțelesuri a vieții reale și a celei imaginare. O  abordate a lucrurilor cât se poate de fascinantă!

Deci, este vorba despre creația literară a poeților români contemporani de pretutindeni și, nu în ultimul rând, de creația literară a unor celebri poeți români clasici a cărui operă își păstrează valoarea  de-a lungul anilor/veacurilor. Astfel, în primele pagini ale antologiei CARMEN (volumul X) ne întâlnim cu marele scriitor al neamului românesc Tudor Arghezi, personalitate literară marcantă care a contribuit enorm la dezvoltarea liricii românești sub influența baudelairianismului. Opera sa poetică, de o originalitate exemplară, este considerată și reprezintă în palmares o altă vârstă marcantă a literaturii române… Ulterior, ne întâlnim cu poetul, prozatorul, memorialistul şi publicistul român George Topârceanu (volumul IX). Cu referință la Domnia Sa menționăm următoarele: „Dacă la vreo şezătoare literară apărea pe scenă Topârceanu, sala izbucnea spontan în aplauze. Dar nu în aplauze reci, care manifestă o admiraţie cerebrală, ci un joc zglobiu al mâinilor, mărturie de mulţumire şi plăcere…” (Demostene Botez)… În continuare, cu un conținut și o biografie impresionantă, avem ocazia de a ne reîntâlni cu poetul și prozatorul Ion Pena (volumul IX), scriitorul care a cedat prin moarte în fața marelui talent literar (n. 25 august 1911 – d. 29 iulie 1944. Decedat pe front la doar 33 de ani). Talentul scriitoricesc și creația poetică autentică a lui Ion Pena este descoperită și recunoscută de către Stefan Baciu în revista „Universul Literar” din 7 martie 1942, „Universul” fiind suplimentul celui mai influent ziar din perioada interbelică. Astfel, Ștefan Baciu scrie despre Ion Pena: „Întâia poezie citită, a fost şi prima revelaţie. Scrisoarea primită ne rezerva surpriza unui poet plin de un talent robust, original şi format, care face o figură cu totul aparte în corul celorlalţi. Poezia se chema „Scrisoare din oraş” şi nota de adâncă frământare ce o conţine, nu ne îndoim că va fi remarcată de toţi cei ce urmăresc aceste preocupări!”. „Astăzi Ion Pena vine între noi cu o liră cu totul înnoită, aşezându-se dintr’odată pe primul plan al poeziei tinere … Oricum, versurile lui trebuiesc citite cu toată atenţia. În miezul lor se sbate un poet de rasă care semnează simplu şi desluşit: Ion Pena. Celelalte poezii, toate, una mai întreagă decât cealaltă. „Iată un poet!”, am exclamat către camarazii mei după ce isprăvisem lectura lor. Şi nu mă înşelasem deloc: Ion Pena, acest nou poet, i-a cucerit şi pe ei, prin simpla lectură, fără reverenţe şi fără salamalecuri. Aceasta este pecetea talentului”. Ulterior, conform celor spuse de către Ștefan Baciu, semnalul în privinta scoaterii la lumină a lui Ion Pena a fost dat și de criticul și istoricul literar Nae Antonescu (1921-2008, părintele istoriei presei româneşti) în revista „Poesis” din anul 2000, astfel spunând: „Poezia lui Ion Pena s-a înscris de la început pe portativul unei diversităţi lirice, dar cei 33 de ani pământeni s-au opus desăvârşirii lui artistice… Ion Pena poate fi înserat nenumăraţilor poeţi care s-au jertfit pe altarul poeziei româneşti dându-şi obştescul sfârşit înainte de vreme”. În același context, prozatorul Constantin Stan (1951-2011, membru al USR) în „Ziarul de Duminică” din 28 septembrie 2001, în articolul „Un caz ciudat”, vorbește despre faptul că Ion Pena, prin povestirea sa „Moneda fantazienilor”, îl devansează pe George Orwell. Concomitent, și profesorul, ziaristul și prozatorul Victor Marin Basarab în 2001 afirma: „Moneda fantazienilor” ar trebui pusǎ în circulație și așezatǎ într-o exactǎ comparație cu proza urmuzianǎ, într-o corectǎ înțelegere a vizionarismului sud-est european și, de ce nu, la baza teatrului absurdului ionescian… Scrise în anii celui de al doilea razboi mondial, textele divulgă în buna manieră swift-iană un proces, o investigare atentă si lucidă a unei lumi care se anunta, cel putin cu precizie după Ialta. Cel ce avea sa moară în 1944, înainte de intrarea trupelor sovietice în Romania, „povesteste” cu umor și, de ce nu, teribilism „întâmplări” de până la anul 2001”… „Este curios, totusi, că Ion Pena, în anii 1937-1938 vorbea despre împroprietărire, cooperativizare, despre stalinism cu o extraordinară perceptie a realitătilor din 1953, 1962, 1989 și 2000”. Ulterior, în „România Literară”, numărul din octombrie 2001, „Cronicarul” depune mărturie că „Ion Pena este un poet adevărat, mișcându-se între Arghezi cel serios si Arghezi cel ludic”… Iar, scriitorul Stan V. Cristea (membru al USR) în revista „Caligraf” din iulie 2005 îl numește pe Ion Pena așa: „Un scriitor „fantazian” nedreptǎțit”… În mai 2003, în revista Caligraf prin articolul „Pleiada de la Drum”, scriitorul Dumitru Vasile Delceanu punctează: „Condeiul încins al lui Ion Pena nu a avut vreme destulǎ sǎ-si verse dogoarea pe zǎpada hartiei”… „În lirica lui Ion Pena curge o mare nelinişte, se zbate o aripă încercată de vânturi potrivnice şi sălăşluieşte o tristeţe strigată cu glas de revoltă”… şi mai departe, astfel: „…Ion Pena s-ar fi putut împlini frumos dacă destinul nu i-ar fi fost potrivnic”… În volumule „Fotografii la periscop” (Editura „Aius PrintEd” din Craiova, 2013), „Secvențe de istorie literară”, publicistică și eseu contemporan (Opera Omnia, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2014) se regăsesc studii și articole despre Radu Grămăticul, Grigore Gellianu, Șt. O. Iosif, Gala Galaction, Ion Pena, Constantin Noica, Marin Preda, Mircea Scarlat, unde Stan V. Cristea consemnează următoarele: „Surprinzător, prin 1943–1944, Ion Pena pare că evolua spre un nou fel de poezie… îi întrezărim, cumva, pe Nichita Stănescu și Marin Sorescu”… Menționăm, toate  relatările despre Ion Pena sunt prezente în volumul IX al antologiei „Carmen”, pagina 132-139.

Așadar, antologia CARMEN, volumele IX și X, este spațiul literar în care se regăsesc scriitorii, se regăsesc poeții cu mare talent și vocație artistică. În așa mod, ne întâlnim și cu poeții români contemporani din întreaga lume, precum: Elena Armenescu (România), Vadim Bacinschi (Ucraina), Cristian Petru Bălan (S.U.A.), Ion Dodu Bălan (România), Maria Diana Benchea (România), Dan Bodea (România), Ion Brad (România), Florica Bud(România), Radu Cârneci (România), Alexandrina Chelu (România), George Corbu(România), Sebastian Remus Crăciun (România), Daniela Crăsnaru (Italia), Nicolae Dabija (Republica Moldova), Veronica Maria Florescu (România), Horia Gârbea (România), Emil Lungeanu (România), Rodica Elena Lupu (România), Galina Martea(România/Olanda), Mariana Mion Pop (Italia), Vasile Mircescu (România), Manuela Spătaru (România), Alina Maria Stârcea (România), Elena Șipoteanu (România), Andreea Isabella Tatoi (România), Dona Tudor (România), Doina Uricariu (SUA), Titus Vîjeu(România), Adrian Botez (România), Mihai Cucereavii (Republica Moldova), Alexandra Gălușcă (România), Ion Horea (România), Mihail Janto (Germania), Carmen Melania Munteanu (Germania), Isabela Bianca Neagu (România), Elisabeta Preda (România), Angelica Elena Rădulescu (Canada), George Roca (România), Paula Romanescu(România), Viorela Codreanu Tiron (România). În consecință, cu multă admirație și prețuire, putem spune că versul poetic al scriitorilor susmenționați este valoarea autentică prin care traversează cultura română autentică. La rândul lor, aceste valori sunt destinate omului, sunt destinate ființei umane care iubește să producă frumosul prin artă și cultură, prin evoluție și civilizație.

Deci, nu ne rămâne decât sa-i mulțumim Doamnei Rodica Elena Lupu, editor și antologator, pentru aceste lucrări literare de o valoare aparte!

   Galina MARTEA