SIMŢUL DATORIEI...emisiune realizată de RODICA ELENA LUPU, din seria ROMÂNIA, PLAI CU DOR - Padio ProDiaspora

SMŢUL DATORIEI... din volumul LUME MULTĂ, OAMENI PUŢINI - emisiune realizată de RODICA ELENA LUPU, din seria ROMÂNIA, PLAI CU DOR - Radio ProDiaspora

DREPTATEA CUI? - emisiune realizată de Rodica Elena Lupu - din seria VACANŢE VACANŢE...AMINTIRI, AMINTIRI...

Emisiune realizată de Rodica Elena Lupu, din seria de emisiuni VACANŢE, VACANŢE...AMINTIRI, AMINTIRI....după Dreptatea cui? - din volumul LUME MULTĂ, OAMENI PUŢINI, de RODICA ELENA LUPU

VERBA VOLANT, SCRIPTA MANENT volumul 4, antologie de proză ANAMAROL - editor, antologator, coperta RODICA ELENA LUPU

Editor, antologator, rodica Elena Lupu. Coperta Rodica Elena Lupu

Nu te simţi niciodată singur printre cărţi. Nu există prezenţe mai prietenoase, lucruri mai în stare să-ţi ţină tovărăţie, şi nu un ceas de călătorie, ci o întreagă viaţă. - Nicolae Manolescu 

Este o plăcere să vedem că în tumultul preocupărilor zilnice, şi în pofida diverselor vicistitudini, mai există oameni care scriu, care vor să îi facem pe cei care îi citesc să se mai oprească o clipă din aceste preocupări, să se mai uite la condiţia lor, la spaţiul care îi înconjoară, la viaţa însăşi. - Rodica Elena Lupu

CARMEN / antologia lirică ANAMAROL a ajuns la volumul zece - Coperta/tehnoredactare/antologator/editor Rodica Elena LUPU

Coperta/tehnoredactare/antologator/editor Rodica Elena LUPU

Scriitorul este şi va rămâne un exemplu de ceea ce înseamnă să-ţi urmezi neabătut vocaţia şi să fii un om al timpului tău.

Antologia „Carmen”, care a ajuns la volumul zece şi va continua, reuneşte scriitori valoroşi, nume prestigioase, lansează tineri valoroşi.

Cât despre succesul acestora în viaţa literară, vorbesc mai elocvent cărţile lor, unele dintre ele de referinţă…

Nu ştiinţele filologice, psihologice, sociologice ş.a. au „produs” artişti şi scriitori, aceştia ivindu-se din mediile în care Dumnezeu i-a semănat. Istoria culturii exemplifică spectaculos această aserţiune...

Eu de exemplu, chiar dacă aş fi fost medic, profesie pe care mi-am dorit-o la un moment dat, până la urmă tot la literatură aş fi ajuns; aceasta a fost şi a rămas datul meu: poezia era în mine din duhul părinţilor; licenţa în drept n-a făcut decât să favorizeze în mod fericit declanşarea şi împlinirea ei binecuvântată. Fiindcă una este profesia,  -  poţi fi inginer, medic, propfesor, constructor etc.  -  şi altceva vocaţia de creator de frumos, destinul, adică!

„Poezia mea „de dragoste”, de azi, este în  cea mai mare parte expresia unor stări existenţiale complexe, în care „dragostea” e doar un instrument al sondării în fiinţa interioară a autorului; viaţa şi moartea – cele două feţe ale chipului nostru dintotdeauna – devin prin mijlocirea acestui sentiment din ce în ce mai esenţializate, mai posibile de trăit şi de înţeles.” - Radu Cârneci

„Spre desăvârşire (la care nu ajungem pe deplin niciodată!), înaintăm şi cu ajutorul celor ce ne-au precedat, dar şi cu îndemnul contemporanilor...”

Spun aceasta, întrucât, de un deceniu şi mai bine, asistăm la o reală năvălire barbară în câmpia literelor române, urâţindu-i chipul, şubrezindu-i puterile, vandalizându-i caracterele. E drept că, din când în când, se ivesc poeţi autentici, îndrăzneţi, inovatori chiar; către ei preţuirea mea şi în primul rând a criticii literare, atât cât mai este.

Călătoria poeziei române în Europa şi în lume a început cu secole în urmă şi trebuie continuată, potrivit vremilor de azi, cu poeţi valoroşi, aşezaţi în alte limbi de traducători pe măsură, poate ei înşişi poeţi.

Câtă vreme sufletul vibrează iar mintea sclipeşte omul trebuie să-şi dea întreaga măsură a puterii de sine.

Dar cred că împlinirea ca om şi scriitor continuă şi va continua. Nu spunea Victor Hugo că abia după moarte se va arăta măreţia sa?...

Rodica Elena LUPU

Editor, scriitor

Bucureşti, iulie 2017

RODICA ELENA LUPU - COSTUM POPULAR ROMÂNESC - ELEMENT DE IDENTITATE NAŢIONALĂ

Meșteșugul costumului popular nu se învață din manuale, ci este transmis din generație în generație.Este o dovadă a identității naționale, a diferențelor culturale într-o anumită arie geografică.


Portul popular românesc este, incontestabil, unul dintre cele mai importante elemente culturale și istorice pe care le poate deține un popor. 


Fragment din ROMÂNIE, PLAI DE DOR
de Rodica Elena LUPu
Editura ANAMAROL, 2004

PLOPUL- versuri, montaj RODICA ELENA LUPU, muzica EUGEN DOGA

RODICA ELENA LUPU - GALA FEMEI DE SUCCES, 2011, CU GHEORGHE TURDA ŞI DAN IORDACHESCU

Premiu de Excelenţă Cultură - Rodica Elena LUPU

Apariție editorială: „Universul Umanității – Evoluție și Involuție”, autor Galina Martea, Editura Anamarol, 2017

Ziarul Ultima Ora a publicat: http://ultima-ora.ro/aparitie-editoriala-universul-umanitatii-evolutie-si-involutie-autor-galina-martea-editura-anamarol-2017/

Apariție editorială: „Universul Umanității – Evoluție și Involuție”, autor Galina Martea, Editura Anamarol, 2017

Recent la Editura Anamarol din București

a fost lansat volumul „Universul Umanității –

Evoluție și Involuție”, autor Galina Martea

O carte şi o lectură ca puţine altele!

Născută în Basarabia, de origine română, distinsa scriitoare (poetă, prozatoare, publicistă) Galina MARTEA este autoare de: monografii ştiinţifice, cărți de poezii / proză; peste două sute cincizeci de articole / articole ştiinţifice în economie, învăţământ, sociologie, filozofie, literatură; dialoguri, comentarii, interviuri, critici/analize literare. Este prezentă în: antologii literare (poezie, proză), antologii pedagogice (“Pedagogi Români Notorii din Basarabia Interbelică și Postbelică”), enciclopedii (“Localităţile R. Moldova”). Participă la conferinţe ştiinţifice naţionale şi internaţionale, scrie în revistele din Moldova, România, Diasporă. Este Laureat al Premiilor pentru poezie, publicistică, volume publicate, presa scrisă.

Ar fi necinstit să nu recunosc, fără pretenţia de a fi un critic al altora, că scriitoarea Galina MARTEA are o vocaţie particulară, aceea a lucrului bine făcut, calitatea pe care mulţi dintre cei pe care îi cunosc o evidenţiază doar la modul declarativ sau intenţional. Doamna Galina MARTEA, însă, o aplică sistematic, inclusiv aşteptărilor ei de la oameni. Argumetele se găsesc în toată viaţa, expusă sau neexpusă în acest volum. Inteligenţă, putere, iubire, intuiţie, imaginaţie, observaţie – iată prozatorul şi poetul, minunata scriitoare.

Scrisul îţi cere, pe lângă darul înnăscut, multă trudă, puţină îndrăzneală, enormă exigenţă şi nu de puţine ori înţelepciunea de a suporta dureroasele înfrângeri de a înghiţi amarul propriei neputinţe de a depăşi limitele unor bariere nevăzute. Dar zidirea nu se înalţă fără jertfă.

Această carte a presupus îmbinarea armonioasă a pasiunii savantului, cu migala şi răbdarea benedictină a documentaristului, cu genele încărcate de praful arhivelor. O muncă imensă, dusă până la capăt, în stilul lăudat cândva de Lucian Blaga.

O carte monumentală, pe care o merită atât memoria umanităţii cât şi devotamentul admirabil al acestui savant, pedagog, economist, lector universitar cu titlul științific de “Doctor în ştiinţe economice” și titlul onorific de “Academician de onoare al învăţământului universitar”, înzestrat, neobosit, plin de toate harurile. Cu stimă, cu aleasă preţuire şi felicitări!

Aşadar, mulţumiri, stimată doamnă academician Galina MARTEA, pentru noua şi aleasa carte pe care ne-aţi dăruit-o.

N-aş putea spune, în încheiere, decât repetând ce-am mai spus altădată: “Dea, Sfântul, să editez, să primesc, să citesc şi să recomand altora, spre lectură, asemenea cărţi!”

fragment din prefața cărții, 

Editor Rodica Elena LUPU                                                                                                                                                                                         

* * *                                                                                                                                            

Notă asupra ediției

„Universul umanității – evoluție și involuție”, autor Galina Martea (Editura Anamarol, București, pagini 350), este o lucrare literară ce cuprinde articole de publicistică, eseuri, eseuri jurnalistice. În linii generale, lucrarea în cauză este consacrată ființei umane care de-a lungul timpului/vieții este condiționată să parcurgă diverse etape în dezvoltare și existență, în consecință, totul fiind raportat și corelat la condițiile de dezvoltare ale propriului mediu social. Totalitatea acțiunilor descrise sunt centrate pe activitatea, existența, supraviețuirea omului în societate, în cele din urmă, pe fenomene ce produc evoluția și involuția factorului uman în epoca modernă. Având ca model societatea prin care există omul, conținutul lucrărilor abordează realități vitale și anume: legătura organică și comunicarea reciprocă dintre individ și comunitatea acestuia, unde în procesul de existență, vrând-nevrând, devin parteneri în dezvoltarea materială și spirituală, cât și în nedezvoltare. În așa mod, individul și societatea produc efecte atât pozitive, cât și negative în viața de zi cu zi. Astfel, termenii precum „evoluție și involuție” sunt utilizați pentru a relata o realitate vie din existența umană. S-ar părea că este ceva anormal să te referi la epoca modernă, dar, în același timp, vorbind despre procese regresive ale factorului uman.  Da, este trist acest lucru, însă, epoca contemporană, la ziua de azi, este arhiplină de neajunsuri sociale, acestea, în mod special, fiind provocate de omul puterii ce administrează o țară, o societate, respectiv, tot omul puterii provocând denaturarea proceselor civilizate în dezvoltarea umană și socială. În așa mod, autoarea concretizează că în unele părți ale lumii, omul din epoca contemporană devine victima proceselor evolutive, în rezultat, întreaga societate a acestuia atingând o stare de degradare morală, materială, spirituală, sau mai bine zis „intrând în procesul de regresiune socială”. Cu mare regret, însă o asemenea parte a lumii este și societatea basarabeană care de-a lungul timpului se confruntă cu mari probleme identitare și cu modelul neevoluat al administrării statale. Astfel, modelul respectiv instaurat în cadrul țării, cu caracter necivilizat, plasează individul și comunitatea pe treapta de jos a dezvoltării umane și sociale. Iar filozofia de existenţă a omului într-o asemenea societate reflectă pe viu realitatea destul de crudă care este contradictorie lumii civilizate.

Cu tangență la fenomenele evoluției și involuției, și accent pe principiul identității umane, autoarea constată următoarele: „Evoluția universului uman este procesul care schimbă și dezvoltă treptat individul, astfel, făcându-l să înțeleagă și să pătrundă mai ușor în tainele necunoscute ale naturii și în fenomenele ce desemnează, la propriu, existența vieții. În așa mod, societatea umană își recapătă nivelul corespunzător de dezvoltare materială și spirituală, treptat atingând și cele mai înalte trepte ale procesului evolutiv. Pe când, involuția este procesul care stopează și transformă individul în cele mai umilitoare stări psihologice/materiale/spirituale, astfel, făcându-l să-și piardă, deseori, și facultatea de a gândi logic și de a înțelege corect legătura fenomenelor ce au loc în univers/în propria viață/în propria societate, totodată, neglijând normele decente de conduită și conviețuire social-umană. Astfel, mediul social, cu asemenea indivizi, își pierde din capacitate și nu mai este capabil de a-și urma cursul necesar prin etapele civilizației”… „Prin urmare, concluzia este: omul, ca acţiune socială, trebuie să se afirme, în mod prioritar, prin conţinutul spiritualităţii, în aşa mod, îndepărtându-se de conţinutul materialismului, fenomen care, deseori, deformează înţelesul corect al existenţei umane. Deci, formarea şi dezvoltarea omului prin valorile spirituale este fundamentală! În caz contrar, procelele de dezvoltare și evoluare a omului își recapătă o formă absurdă a existenței în univers…”.                          

            Această lucrare de natură socială, dar, în același timp, și educaţională reprezintă procesele cu care se confruntă omul și societatea acestuia în viața de zi cu zi în epoca contemporană. Prin fenomenul identității, universul uman este acel cuprins prin care se definesc elementele principale din existența societăţii umane, aceasta exprimând rolul omului în sistemul de va­lori, în sistemul social şi, nu în ultimul rând, locul și importanța omului în societate, cu toate necazurile și nedreptățile vieții cotidiene. Cu o notă aparte sunt ideile cu privire la misiunea și influența clasei dominante într-o societate și, nemijlocit, la efectele guvernării statale în dezvoltarea omului și a comunității acestuia, componente ce produc atât evoluția, cât și involuția factorului uman. Respectiv, o diviziune aparte se acordă metodelor de educaţie şi instruire care formează omul în pro­cesul dezvoltării, nemijlocit, cu accente prioritare pe identitatea/personalitatea omului în procesele de dezvoltare socială.

  Editor Rodica Elena LUPU,

  ANAMAROL, Bucureşti

IERI, LA BERLIN - GLASUL SUFLETULUI MEU, CARTEA DE POEZII SEMNATĂ DE MIHAIL JANTO, A FOST DĂRUITĂ PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI KLAUS JOHANNIS - EDITOR RODICA ELENA LUPU, EDITURA ANAMAROL

Buna seara tuturor!
Ieri a avut loc la ambasada romana din Berlin deschiderea expozitiei "50-25-10 România-Germania-UE", trei repere intr-o istorie comuna. Presedintele Klaus Johannis impreuna cu ambasadatul Emil Hurezeanu au deschis expozitia.
Cu aceasta ocazie doamna Oana Krichbaum, președintele Asociației Româno-Germane din Pforzheim a inmanat volumul meu de poezii“ Glasul sufletului meu“ domnului presedinte Claus Johannis.
Doresc sa-i multumesc din tot sufletul pentru gestul frumos, m-a emotionat si m-a bucura nespus de mult! Pentru mine este o onoare deosebita, nu indrazneam niciodata sa cred, ca o carte scrisa de mine ajunge in mainile presedintelui Romaniei! Multumesc cu mult respect si sincera recunostinta! 
O seara binecuvantata tuturor!
Mihail Janto




SUCCES DUPĂ SUCCES...LA BERLIN - GLASUL SUFLETULUI MEU, VOLUMUL DE POEZII SEMNAT DE MIHAIL JANTO, A FOST DĂRUIT PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI KLAUS JOHANNIS - EDITOR RODICA ELENA LUPU, EDITURA ANAMAROL.SĂ NE TRĂIEŞTI MIHAI ŞI SĂ NE BUCURI ÎN CONTINUARE CU ASEMENEA POEME DEMNE DE APRECIERE, CARE ÎMBOGĂŢESC LITERATURA ROMÂNĂ! AM 
ATASAT FOTOGRAFII DE LA LANSAREA CĂRŢII CARE A AVUT LOC LA LIBRĂRIA MIHAI EMINESCU DIN BUCUREŞTI PENTRU A LE ARĂTA CELOR CARE I-AU FOST ALĂTURI DR. MIHAIL JANTO CĂ ACEASTĂ CARTE CONTINUĂ SĂ FIE APRECIATĂ, IAR EU FIIND EDITORUL POSTEZ CU PLĂCERE PE PAGINA MEA FACEBOOK, GOOGLE ŞI PE BLO0G FOTOGRAFII DE LA AMBELE EVENIMENTE

  
Ii multumesc si eu doamnei Oana Krichbaum, pentru că această carte deosebită semnată de tine şi pe care am editat-o cu plăcere, a ajuns în mâinile Preşedintelui României, domnul Klaus Johannis. Sa ne trăieşti şi să ne bucuri în continuare cu asemenea poeme demne de apreciere, valori care imbogatesc cultura si literatura română!
Dincolo de cuvinte, Mihai, cu pretuire!
Rodica Elena Lupu

RODICA ELENA LUPU - ieri 20 iunie 2017 in PESTERA IALOMIŢEI - chiar dacă fotografia este din spatele meu urcând...

Chiar dacă fotografia este din spate meu aşa arată treptele pe care le-am urcat în PEŞTERA...
Gura peşterii, în formă de semielipsă, se deschide pe o terasă orizontală, ce se găseşte la 18 metri deasupra fundului văii. Chiar la intrarea în Peşteră se află Mănăstirea Ialomiţei, ridicată în secolul al XVI-lea, ctitorită de voievodul Ţării Româneşti, Mihnea cel Rău. 

Peştera Ialomiţei se află pe versantul drept al Cheilor Ialomiţei, în localitatea Moroeni, judeţul Dâmboviţa, pe Muntele Bătrâna, la circa 10 km de izvoarele râului Ialomiţa, la o altitudine de 1.530 m.     
Cât de lungă e cea mai vizitată peşteră din Bucegi? Se desfăşoară pe un singur nivel pe o lungime de aproximativ 480 metri, din care 400 metri sunt accesibili turiştilor, până în punctul numit „la Altar” urmând în amonte o porţiune de încă 80 metri, cu galerii şi săli. Diferenţa de nivel este de 60 metri. Este străbătută de un pârâu şi are o desfăşurare mixtă, prezentând atât galerii cât şi săli.    
Prima sală a peşterii poartă numele de Mihnea Vodă, având 115 metri lungime, 15 mtri lăţime şi înălţimea de 10-25 m.
Sălile Decebal (în formă de dom, din care se deschid mai multe galerii) şi Sf. Maria sunt legate între ele, şi au dimensiuni modeste: lungime între 10-30 metri şi înălţime între 2-10 metri. La Grota Sf. Maria se ajunge trecând peste un prag din bolovani mari şi umezi. Denumirea sălii vine de la asemănarea unei stalagmite cu statuia Fecioarei Maria. Cea mai mare cavitate din această peşteră o reprezintă Sala Urşilor. Aceasta este lipsită de apă şi are un sol bolovănos.  Sala Urşilor sau Sala Mare are 72 metri lungime, 35 metri lăţime şi 25 metri înălţime. 
Alte săli: Sala Hades. Din Sala Urşilor se deschide o galerie de 2 metri  înălţime denumită Fundul Peşterii, care, mai de mult, conţinea numeroşi stâlpi ce legau bolta de sol. Urmează Galeria Apelor până la Altar în care curge pârâul Peşterii. Peştera este accesibilă până la Altar. Aici, stalactitele sunt aşezate în aşa fel încât dau impresia unui altar de biserică.

Nou la Editura ANAMAROL - editor Rodica Elena LUPU

Editor RODICA ELENA LUPU
Cop[erta ROENA WOOLF

VERBA VOLANT, SCRIPTA MANENT volumul 3 - antologie proză ANAMAROL, coordonator/editor Rodica Elena LUPU

Coperta Rodica Elena Lupu

“Habent sua fata libelli (Cărţile îşi au destinul lor), spune dictonul clasic al lui Terentianus Maurus. Trăind ani de zile printre cărţi, m-am convins de faptul că, pe lângă soartă, cărţile au şi suflet. 

Editor/tehnoredactare Rodica Elena LUPU

Editor/tehnoredactare Rodica Elena LUPU
Coperta Roena WOOLF

Inima poetului se divizeaza in mii de bucati ce patrund in sufletele celor ce citesc creatiile lui. Eu, imi doresc ca acele bucati sa nu se mai intoarca niciodata, sa ramana vesnic acolo unde patrund, chiar daca in mine ar mai bate doar o lacrima si m-as stinge!

FAMILIA FAVORIT - HAI, LA MULŢI ANI! - EMISIUNE TV MODERATĂ DE FUEGO

Rodica Elena Lupu, alături de Paul Surugiu-Fuego, Alesis, Aurel Moga, Valentina Herţa şi invitaţi în emisiunea Familia Favorit

TOATE CELE BUNE!

https://ro.nametests.com/test/result/rodica-elena/slm_8010827980/

C’EST LA VIE

Dacă te-mpiedică ceva

Ca martor ai copilării

Şi zici în glumă, c’est la vie!

Dar habar n-ai ce-ascunde ea

De-ai cerceta şi te-ai căzni

Să ştii, a fi sau a nu fi.

De-abia atunci ai constata

Ce-i... c’est la vie.

Cum moartea râde-ntr-o oglindă

De ale vieţii parodii

Ne obsedează... c’est la vie

Ca un refren ce se perindă

Din cioburi roz-liliachii

Albastre, galbene şi gri

Un cânt ce viaţa o colindă,

Intreagă, cu un c’est la vie!

 Din volumul PEISAJE ŞI ANOTIMPURI / ROCHIA DE TAFTA

de Rodica Elena Lupu

Editura ANAMAROL, 2016

VERBA VOLANT, SCRIPTA MANENT, volumul 2 / Antologie de proză - Editura ANAMAROL, 2017

Editor Rodica Elena LUPU
Coperta Roena Woolf

“Habent sua fata libelli (Cărţile îşi au destinul lor), spune dictonul clasic al lui Terentianus Maurus. Trăind ani de zile printre cărţi, m-am convins de faptul că, pe lângă soartă, cărţile au şi suflet.

O bibliotecă nu e pur şi simplu un loc de depozitare a câtorva mii de volume, ci şi un lucru viu, cald şi familiar. Nu cred în afirmaţia autorului Mizerabililor: “Cărţile sunt prieteni reci, dar siguri”. Prieteni siguri, neîndoielnic, nu şi prieteni reci, adică indiferenţi sau nepăsători. E destul să priveşti cu atenţie rafturile pline care acoperă pereţii ca să-ţi dai seama că emană din ele fluide liniştitoare.

Nu te simţi niciodată singur printre cărţi. Nu există prezenţe mai prietenoase, lucruri mai în stare să-ţi ţină tovărăţie, şi nu un ceas de călătorie, ci o întreagă viaţă. Nu ne pretind în schimb decât să ne facem, la rândul nostru, timp pentru ele.”

Nicolae MANOLESCU

CÂNTĂ UN ARTIST-versuri RODICA ELENA LUPU, voce, muzica PAUL SURUGIU-FUEGO - Premieră 2015

CÂNTĂ UN ARTIS, CÂNTĂ PENTRU TINE,
INIMA LUI BATE PENTRU VOI MEREU...

CREATOR - GÂNDITOR

Rodica Elena Lupu
Nume vechi de secole, pentru că își are originile în cuvântul mayan "Rodica Elenaxe" și în cuvântul celtic "Lu'ill" . Înseamnă Creative Thinker.

https://ro.nametests.com/test/result/rodica-elena/btn_7995209150/

AR FI FOST...versuri / montaj RODICA ELENA LUPU, coloana sonoră "PĂSĂRILE TINEREŢII NOASTRE", de EUGEN DOGA

AR FI FOST..., poem din volumul VOI TRĂI...CLIPA

de RODICA ELENA LUPU, Editura ANAMAROL, 2008

CE-ŢI DORESC EU ŢIE, DULCE ROMÂNIE - un regal - Salonul Naţional "Mihai Eminescu" - Palatul Parlamentului, 8 Iunie 2017

Universalitatea operei lui Mihai Eminescu a fost recunoscută şi de UNESCO, poemul Luceafărul a întrat în Guiness Book of Records, iar numele poetului a fost atribuit unui crater de pe Marte şi chiar unei mici planete.

Volumul de poezii SCRISORI a fost realizat în ediție bibliofilă, un număr de 100 de exemplare, „Hors Commerce“, numerotate de la 001-100, purtând semnătura scriitoarei Rodica Elena LUPU, managerul Editurii ANAMAROL, Bucureşti au fost donate prietenilor şi bibliofililor în cadrul evenimentului cultural dedicat poetului nepereche. 

Totodată Editura ANAMAROL a participat la organizarea  Salonului Naţional "Mihai Eminescu" împreună cu preşedintele GCMI-ME consilierul Mihai Costin de la Camera Deputaţilor - Parlamentul României.

Rodica Elena Lupu

editor, scriitor

Bucureşti, 8 iunie 2017

"Deşi este născut iarna, zilele de cincisprezece ianuarie ale fiecărui an se încălzesc sub respiraţia geniului său, apoi vara, când a murit, zilele de 15 iunie devin pline de răcoarea tinereţii sale. De dincolo de calendar, anotimpuri şi vârste, Eminescu este steaua noastră solară. Sub aburul versurilor eminesciene, totul arată mai nobil, mai sincer şi mai frumos; îl caută poeţii şi îl iubesc îndrăgostiţii de pretutindeni, natura freamătă „la mijloc de codru des” sau pe „lacul codrilor albastru” şi se limpezesc aştrii şi „scapără”, copiii se copilăresc şi bătrânii se înţelepţesc."

Fragment din "Romînie, plai de dor..."

de Rodica Elena LUPU

Editura ANAMAROL, 2004

LUCEAFĂRUL... MANIFESTARE CULTURALĂ DEDICATĂ LUI MIHAI EMINESCU - 8 IUNIE 2017 PALATUL PARLAMENTULUI

PLOPUL

I-am fost martor

îndrǎgostitului

ce-a aşteptat

“o şoaptǎ de rǎspuns”,

pentru a se putea aprinde

candela iubirii pe pǎmânt.

Azi vreau sǎ nu vǎd,

sǎ nu aud,

sǎ nu simt ce se aprinde

la nivelul egoismului existenţial.

Dn volumul FERESTRE COLORATE, de Rodica Elena Lupu - Editura ANAMAROL, 2015.

Mihai Eminescu este: „Omul deplin al culturii Române… o conştiinţă de cultură deschisă către tot”, scria Constantin Noica.

 „Evlavia pentru timpurile de cinste, bărbăţie şi măsură.(...) Dispreţul pentru uzurparea conducerii de puţinii care nu s-au ridicat măcar prin inteligenţa, cultura şi munca lor. (...) Afirmarea unităţii româneşti eterne, groaza de cotropirea străină, care ucide o conştiinţă, împiedică o desfăşurare, sfarmă un viitor, lasă fără îngrijire un trecut, pentru a da în loc jaf şi corupţie, oricare ar fi numele cotropitorului, al celui dintîi dintre neamurile de cultură ori a celei din urmă plebi asiatice.” - Nicolae Iorga, EMINESCU, Editura Junimea, Iaşi, 1981.

Mihai Eminescu s-a stins la 15 iunie 1889 şi a fost înmormântat sub „teiul sfânt” din cimitirul Bellu.

„Astfel se stinse ...  cel mai mare poet, pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale” – scria despre moartea poetului, George Călinescu.

AM URMĂRIT-O CU DRAG. BRAVO, SIMONA!

AVEM UN NUME

Ni se dau lecţii mereu
Ca la puşti în prima clasă
Ca să facem cum vor ei
Şi ne bat cu pumnu-n masă.

Să intrăm în Europa?
Să fim cu europenii?
Ce mai e şi farsa asta?
Suntem aici de milenii!

Ei îl ştiu doar pe Dracula,
Cât era el de cumplit
Nu ca un conducător
Bun şi deştept şi cinstit.

Plaiurile româneşti
Mioritice, mănoase,
Le-a păzit al nostru neam
În vremuri grele şi tăioase.

Iar de-i vorba de cultură
Şi de artă pot a spune
Pe noi nu ne-ntrece nimeni
Pentru că avem un nume.

Nu trebuie s-aşteptăm
Să primim soluţia
De pe alte continente
O avem aici, colea.

Să nu uitaţi niciodată
Fără teamă, vă spun drept:
Românul a fost şi este
Periculos de deştept!

1999

Din volumul VOI TRĂI...CLIPA

de Rodica Elena LUPU

editura ANAMAROL

Poezie recitată de actriţa Lucia Mureşan - Cenaclul literar Europeea, 2006 la care a participat şi poetul Mircea Micu

Disponibil
https://scriitoriromanicontemporani.wordpress.com/scriitorii-despre-ei-insisi/l/lupu-rodica-elena/

MANIFESTARE CULTURALĂ PALATUL PARLAMENTULUI - EDITURA ANAMAROL, LANSARE CARTE - SCRISORI DE MIHAI EMINESCU - 8 IUNIE 2017, ORA 15.00

LANSARE CARTE EDITURA ANAMAROL - SCRISORI DE MIHAI EMINESCU - PALATUL PARLAMENTULUI 8 IUNIE 2017 ora 15-00 - CĂRŢILE VOR FI OFERITE GRATUIT DE CĂTRE MANAGERUL EDITURII RODICA ELENA LUPU

Rodica Elena Lupu, Fuego, Corina Chiriac, Marcel Pavel, Maria Dragomiroiu şi invitaţi de la Chişinău

Rodica Elena Lupu, Fuego, Corina Chiriac, Marcel Pavel, Maria Dragomiroiu şi invitaţi de la Chişinău, în emisiunea Familia Favorit, moderator Paul Surugiu-Fuego.
FUEGO 'Nu ştiu niciodată' ' Familia Favorit', Favorit TV

CARMEN volumul 9 -editor Rodica Elena LUPU, coperta Rodica Elena Lupu

Am adunat între copertele antologiei „Carmen”, volumul 9, iubitori de frumos, aducându-le un elogiu binemeritat acestor poeţi care scriu, citesc şi gândesc româneşte.

Autorii din acest volum „Carmen” şi-au lăsat amprenta, încercând să pătrundă fibrele sufleteşti ale celor care le citesc versurile şi care sunt dornici de frumos. (...)

Rodica Elena LUPU

Confluențe Literare, Revistă de cultură universală, Publicat în: Ediţia nr. 2382 din 9 iulie 2017. Disponibil: http://confluente.ro/galina_martea_1499602776.html

GALINA MARTEA: CARMEN, ANTOLOGIE LIRICĂ, VOLUMUL IX ȘI X, EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2382 din 09 iulie 2017

Prin personalitatea versului liric Editura Anamarol, antologator și editor Rodica Elena Lupu, ne lansează o nouă ediție a antologiei CARMEN, volumele IX și X, lucrări pline de importanță și valoare culturală. Având la bază poezia în limba română, opera în cauză impresionează prin diversitatea temelo...

confluente.ro

Disponibil:
http://armoniiculturale.ro/2017/07/09/galina-martea-carmen-antologie-lirica-volumul-ix-si-x-editura-anamarol-2017/

Prin personalitatea versului liric Editura Anamarol, antologator și editor Rodica Elena Lupu, ne lansează o nouă ediție a antologiei CARMEN, volumele IX și X, lucrări pline de importanță și valoare culturală. Având la bază poezia în limba română, opera în cauză impresionează prin diversitatea temelor, prin cuprinsul bogăt de idei și cuvinte, prin  abundența metaforei – figură de stil care reușește să poarte ființa umană prin diverse înțelesuri și subînțelesuri a vieții reale și a celei imaginare. O  abordate a lucrurilor cât se poate de fascinantă!

Deci, este vorba despre creația literară a poeților români contemporani de pretutindeni și, nu în ultimul rând, de creația literară a unor celebri poeți români clasici a cărui operă își păstrează valoarea  de-a lungul anilor/veacurilor. Astfel, în primele pagini ale antologiei CARMEN (volumul X) ne întâlnim cu marele scriitor al neamului românesc Tudor Arghezi, personalitate literară marcantă care a contribuit enorm la dezvoltarea liricii românești sub influența baudelairianismului. Opera sa poetică, de o originalitate exemplară, este considerată și reprezintă în palmares o altă vârstă marcantă a literaturii române… Ulterior, ne întâlnim cu poetul, prozatorul, memorialistul şi publicistul român George Topârceanu (volumul IX). Cu referință la Domnia Sa menționăm următoarele: „Dacă la vreo şezătoare literară apărea pe scenă Topârceanu, sala izbucnea spontan în aplauze. Dar nu în aplauze reci, care manifestă o admiraţie cerebrală, ci un joc zglobiu al mâinilor, mărturie de mulţumire şi plăcere…” (Demostene Botez)… În continuare, cu un conținut și o biografie impresionantă, avem ocazia de a ne reîntâlni cu poetul și prozatorul Ion Pena (volumul IX), scriitorul care a cedat prin moarte în fața marelui talent literar (n. 25 august 1911 – d. 29 iulie 1944. Decedat pe front la doar 33 de ani). Talentul scriitoricesc și creația poetică autentică a lui Ion Pena este descoperită și recunoscută de către Stefan Baciu în revista „Universul Literar” din 7 martie 1942, „Universul” fiind suplimentul celui mai influent ziar din perioada interbelică. Astfel, Ștefan Baciu scrie despre Ion Pena: „Întâia poezie citită, a fost şi prima revelaţie. Scrisoarea primită ne rezerva surpriza unui poet plin de un talent robust, original şi format, care face o figură cu totul aparte în corul celorlalţi. Poezia se chema „Scrisoare din oraş” şi nota de adâncă frământare ce o conţine, nu ne îndoim că va fi remarcată de toţi cei ce urmăresc aceste preocupări!”. „Astăzi Ion Pena vine între noi cu o liră cu totul înnoită, aşezându-se dintr’odată pe primul plan al poeziei tinere … Oricum, versurile lui trebuiesc citite cu toată atenţia. În miezul lor se sbate un poet de rasă care semnează simplu şi desluşit: Ion Pena. Celelalte poezii, toate, una mai întreagă decât cealaltă. „Iată un poet!”, am exclamat către camarazii mei după ce isprăvisem lectura lor. Şi nu mă înşelasem deloc: Ion Pena, acest nou poet, i-a cucerit şi pe ei, prin simpla lectură, fără reverenţe şi fără salamalecuri. Aceasta este pecetea talentului”. Ulterior, conform celor spuse de către Ștefan Baciu, semnalul în privinta scoaterii la lumină a lui Ion Pena a fost dat și de criticul și istoricul literar Nae Antonescu (1921-2008, părintele istoriei presei româneşti) în revista „Poesis” din anul 2000, astfel spunând: „Poezia lui Ion Pena s-a înscris de la început pe portativul unei diversităţi lirice, dar cei 33 de ani pământeni s-au opus desăvârşirii lui artistice… Ion Pena poate fi înserat nenumăraţilor poeţi care s-au jertfit pe altarul poeziei româneşti dându-şi obştescul sfârşit înainte de vreme”. În același context, prozatorul Constantin Stan (1951-2011, membru al USR) în „Ziarul de Duminică” din 28 septembrie 2001, în articolul „Un caz ciudat”, vorbește despre faptul că Ion Pena, prin povestirea sa „Moneda fantazienilor”, îl devansează pe George Orwell. Concomitent, și profesorul, ziaristul și prozatorul Victor Marin Basarab în 2001 afirma: „Moneda fantazienilor” ar trebui pusǎ în circulație și așezatǎ într-o exactǎ comparație cu proza urmuzianǎ, într-o corectǎ înțelegere a vizionarismului sud-est european și, de ce nu, la baza teatrului absurdului ionescian… Scrise în anii celui de al doilea razboi mondial, textele divulgă în buna manieră swift-iană un proces, o investigare atentă si lucidă a unei lumi care se anunta, cel putin cu precizie după Ialta. Cel ce avea sa moară în 1944, înainte de intrarea trupelor sovietice în Romania, „povesteste” cu umor și, de ce nu, teribilism „întâmplări” de până la anul 2001”… „Este curios, totusi, că Ion Pena, în anii 1937-1938 vorbea despre împroprietărire, cooperativizare, despre stalinism cu o extraordinară perceptie a realitătilor din 1953, 1962, 1989 și 2000”. Ulterior, în „România Literară”, numărul din octombrie 2001, „Cronicarul” depune mărturie că „Ion Pena este un poet adevărat, mișcându-se între Arghezi cel serios si Arghezi cel ludic”… Iar, scriitorul Stan V. Cristea (membru al USR) în revista „Caligraf” din iulie 2005 îl numește pe Ion Pena așa: „Un scriitor „fantazian” nedreptǎțit”… În mai 2003, în revista Caligraf prin articolul „Pleiada de la Drum”, scriitorul Dumitru Vasile Delceanu punctează: „Condeiul încins al lui Ion Pena nu a avut vreme destulǎ sǎ-si verse dogoarea pe zǎpada hartiei”… „În lirica lui Ion Pena curge o mare nelinişte, se zbate o aripă încercată de vânturi potrivnice şi sălăşluieşte o tristeţe strigată cu glas de revoltă”… şi mai departe, astfel: „…Ion Pena s-ar fi putut împlini frumos dacă destinul nu i-ar fi fost potrivnic”… În volumule „Fotografii la periscop” (Editura „Aius PrintEd” din Craiova, 2013), „Secvențe de istorie literară”, publicistică și eseu contemporan (Opera Omnia, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2014) se regăsesc studii și articole despre Radu Grămăticul, Grigore Gellianu, Șt. O. Iosif, Gala Galaction, Ion Pena, Constantin Noica, Marin Preda, Mircea Scarlat, unde Stan V. Cristea consemnează următoarele: „Surprinzător, prin 1943–1944, Ion Pena pare că evolua spre un nou fel de poezie… îi întrezărim, cumva, pe Nichita Stănescu și Marin Sorescu”… Menționăm, toate  relatările despre Ion Pena sunt prezente în volumul IX al antologiei „Carmen”, pagina 132-139.

Așadar, antologia CARMEN, volumele IX și X, este spațiul literar în care se regăsesc scriitorii, se regăsesc poeții cu mare talent și vocație artistică. În așa mod, ne întâlnim și cu poeții români contemporani din întreaga lume, precum: Elena Armenescu (România), Vadim Bacinschi (Ucraina), Cristian Petru Bălan (S.U.A.), Ion Dodu Bălan (România), Maria Diana Benchea (România), Dan Bodea (România), Ion Brad (România), Florica Bud(România), Radu Cârneci (România), Alexandrina Chelu (România), George Corbu(România), Sebastian Remus Crăciun (România), Daniela Crăsnaru (Italia), Nicolae Dabija (Republica Moldova), Veronica Maria Florescu (România), Horia Gârbea (România), Emil Lungeanu (România), Rodica Elena Lupu (România), Galina Martea(România/Olanda), Mariana Mion Pop (Italia), Vasile Mircescu (România), Manuela Spătaru (România), Alina Maria Stârcea (România), Elena Șipoteanu (România), Andreea Isabella Tatoi (România), Dona Tudor (România), Doina Uricariu (SUA), Titus Vîjeu(România), Adrian Botez (România), Mihai Cucereavii (Republica Moldova), Alexandra Gălușcă (România), Ion Horea (România), Mihail Janto (Germania), Carmen Melania Munteanu (Germania), Isabela Bianca Neagu (România), Elisabeta Preda (România), Angelica Elena Rădulescu (Canada), George Roca (România), Paula Romanescu(România), Viorela Codreanu Tiron (România). În consecință, cu multă admirație și prețuire, putem spune că versul poetic al scriitorilor susmenționați este valoarea autentică prin care traversează cultura română autentică. La rândul lor, aceste valori sunt destinate omului, sunt destinate ființei umane care iubește să producă frumosul prin artă și cultură, prin evoluție și civilizație.

Deci, nu ne rămâne decât sa-i mulțumim Doamnei Rodica Elena Lupu, editor și antologator, pentru aceste lucrări literare de o valoare aparte!

   Galina MARTEA