Rodica Elena - Arad 23 aprilie - Prima locomotiva românească este expusă în faţa gării Arad

Rodica Elena - Locomotiva cu abur 131001, din faţa gării Arad



Locomotiva cu abur 131001 in fata gării din Arad

Prima locomotivă cu abur construită pe actualul teritoriu al României a fost realizată în anul 1872 la Reşiţa, după proiectul lui John Haswell. Dar prima locomotivă proiectată şi executată integral în România a fost fabricată tot la Reşiţa, în anul 1939. Din seria de 67 de exemplare, mai există doar cinci. Prototipul locomotivei Tender seria 131.001 se află acum la Arad. Era economică. Lua şase tone de cărbune şi două de apă şi putea rula cu 65 de kilometri pe oră şi cu faţa, şi cu spatele, mi-a spus fostul mecanic de locomotiva Damian Liviu, din Războieni, care a fost căsătorit cu sora mea din anul 1971 şi a lucrat la calea ferată de la 16 ani la Depoul CFR Clujşi la Războieni până s-a pensionat. 
Locomotiva Diesel a înlocuit-o treptat pe cea cu abur, ulterior concurând cu locomotiva cu turbină cu gaze, pentru ca spre sfârșitul secolului al XX-lea să fie depășită ca performanțe de cea electrică.

Mecanicul Damian Liviu a lucrat şi pe locomotive cu abur, şi pe locomotive electrice (numite LE), diesel-electrice (LDE), diesel-hidraulice (LDH) și diesel-mecanice (LDM/LDMM.

Nu a avut parte prea mulţi ani de pensie, Dumnezeu să-l odihnească în pace.

O, MAMĂ, DULCE MAMĂ..., de Rodica Elena Lupu - 23 aprilie, ziua de naştere a mamei mele... Nu te-am uitat, nu te-oi uita...

Era o femeie tnără,

elegantă şi distinsă;

un chp din acelea pe care

le desenează dezinvolt

o mînă de artist lăsată în voia fanteziei;

culoarea,

acea culoare inimitabilă

între trandafiriu

şi alb-sidefiu,

o carnaţie admirabilă,

căreia nu ştiu

să i se fi găsit pînă acum

un nume potrivit

din care zâmbeau

doi ochi de culoarea cerului

senin de primăvară.

Părul îi cădea pe umeri

în bucle bogate

şi naturale,

şi nu era chiar negru

ci mai degrabă castaniu închis,

talia era subţire,

fără a fi înaltă;

trupul era mlădios dar nu firav;

o făptură de vis,

maiestuoasă

dar şi graţioasă,

aidoma fecioarelor din basm,

plăsmuite de fantezia populară.

Nu exista privire,

oricît de distrată,

care să nu se simtă atrasă,

ochi care să nu se întoarcă

s-o urmărească.

Parcă o văd,

îmbrăcată cu o rochie simplă

în pătrăţele albe şi negre,

cu guler şi manşete.

Pe umeri i se odihnea

un şal închis la culoare,

care-i scotea în evidenţă frumuseţea;

pălăria de pai cu boruri largi

îi adumbrea faţa delicată.

Orice făcea mama,

făcea cu multă bunătate

şi dragoste.

Tînără şi frumoasă

aşa a plecat,

acolo într-o lume mai bună,

acolo sus

în Împărăţia cerurilor

de unde ştiu că

mă veghează mereu.

Se dedică mamei mele, nscută în anul 1925 şi plecată  pe drumul de pe care nu ne mai întoarcem niciodată în anul 1970, da, nu împlinise 45 de ani. Draga mea, scumpa mea mamă dormi în pace suflet bun, în prezenţa Bunului Dumnezeu!.

Din volumul SOLITAR, prima ediţie Editura Dacia, Cluj Napoca, 1988, ediţia a doua, Editura ANAMAROL, Bucureşti, 2010

TATA - Se dedică tatălui meu, George, de Rodica Elena Lupu

Aud paşi pe pietrişul aleii,

însă nu pot vedea nimic,

stejarii argintii

străjuiesc compact drumul;

frunzele lor cenuşii

se lasă întoarse

de adierea uşoară,

dezvăluind

intime dedesupturi argintate.

Stejarii sunt în floare

şi florile lor

par aşchii de aur.

Aur şi argint.

Stoluri de grauri

le ciugulesc –

stoluri roz

stropite cu negru.

Tata se apropie

şi îi arăt graurii.

El observă

o ramură uscată

pe unul dintre stejarii argintii

şi, cu o crispare

în colţul gurii

îşi arată nemulţumirea.

Îmi strecor braţul

sub braţul lui.

Mi-l mîngîe uşor,

distrat,

şi mă priveşte fix.

Tata arată şi el

ca un stejar argintiu,

cu părul lui frumos,

sclipind ca argintul,

periat lins

deasupra frunţii

arse de soare.

În lumina astrului

ţine ochii

pe jumătate închişi

şi din colţurile pleoapelor

pornesc mici

mănunchiuri de raze.

Îi strîng tare braţul

pentru că

am iubit dintotdeauna,

din instinct,

oamenii care încreţesc

colţurile ochilor cînd rîd.

E un semn

de căldură sufletească,

de tandreţe,

dragostea senină

a tatălui meu.

Se dedică tatălui meu, George, născut în 3 martie 1921, decedat în 28 iunie 2000,

din volumul SOLITAR, prima ediţie editura Dacia Cluj Napoca, 1988

ediţia a doua, Editura ANAMAROL, 2018

 

Rodica Elena - Mureş, Mureş apă lină...

Duminică, 22 aprilie 2018, Arad. Pasarela pietonală, realizată în perioada 2013-2015, este amplasată în zona centrală a municipiului Arad şi traversează râul Mureş în amonte de podul „Decebal” şi în imediata vecinătate a podului pietonal de pontoane, în amonte de acesta. Pe malul stâng, în dreptul amplasamentului pasarelei, se află zona de agrement „Ştrandul Neptun”, dezvoltată pe o suprafaţă de cca. 20 ha, iar pe malul drept, pasarela propusă se leagă de aleea principală de pe malul râului Mureş, care este în directă legătură cu Parcul Eminescu şi, la cca. 200 m distanţă, cu zona centrală a oraşului, unde se află, în imediata apropriere, şi sediul Primăriei Municipiului Arad. Înainte de executarea pasarelei, accederea în zona „Ştrandului Neptun” se făcea doar pe podul rutier „Decebal” şi pe cele două poduri de pontoane plutitoare, plasate în albia minoră, în dreptul „Asociaţiei Voinţa” şi a „Sălii Polivalente”. 

Rodica Elena Lupu - Sâmbătă la strandul Neptun din Arad - Litoralul vestului

Cel mai mare ştrand din România "Litoralul vestului" este situat în spaţiul încadrat de bucla Mureşului, pe o suprafaţă de peste 20 de hectare de verdeaţă. Este al doilea ştrand ca mărime din Europa situat lângă o apă curgătoare. Lucrările de construcţie au fost demarate la sfârşitul anilor 60. Aleile sunt pavate, spaţiul verde cu peste 65 de specii de arbori este întreţinut, există un complex de agrement cu cinci bazine  (8.700 mp din care unu de înot, unul pentru adulţi şi trei pentru copii cu apă termală) şi tobogan acvatic, şi un alt complex cu 3 bazine din care 2 pentru copii si unul pentru inot,  locuri pentru joacă, 331 de căsuţe de agrement. Există două solare pentru nudişti, două terenuri de tenis cu zgură, doua terenuri de volei, teren pentru minifotbal cu instalaţie nocturnă, şi 438 de cabine închiriabile pentru sezon.  Parcarea are 200 de locuri. Noaptea ştrandul devine punct de atracţie prin nenumăratele restaurante, baruri, cluburi, terase. Aici au loc în timpul verii diferite festivaluri şi concerte în aer liber. Prin cele trei intrări ale ştrandului anual intră peste 3.000.000 de vizitatori.

Rodica Elena, vineri 20 aprilie, prin oraşul de pe cele două maluri ale Mureşului, Arad - Primăvara se aşterne-n toată ţară...

Impunătoarea clădire a teatrului clasic "Ioan Slavici" din Arad, 
a fost ridicată în secolul al XIX -lea

Monumentul celor nevinovaţoi căzuţi în decembrie 1989, 
Nu, nu a fost revoluţie...

Palatul Administrativ din Arad
O clădire construită între anii 1872-1875, 
care astăzi adăpostește Primăria Municipiului Arad. 
Clădirea reprezintă una dintre operele semnificative 
ale arhitecturii eclectice din oraş

Rodica Elena Lupu - Adevărată primăvară la Arad

Zile minunate petrecute la Arad. E iarăşi primăvară pe alei...


Magnolia este un gen de plante care aparține familiei Magnoliaceae. Genul Magnolia este originar din Asia, America de Nord și America Centrală și cuprinde circa 77 de specii de arbori sau arbuști. Sub una dintre aceste specii am poposit şi eu ieri la Arad... 

Editor Rodica Elena Lupu - Editura ANAMAROL - Epigrame, CAPU' FACE, CAPU' TRAGE - volum alcătuit de dr. Elis Râpeanu

Adevărul revoluţiei

Istoria ne-nvaţă în zadar
Şi nu o dată lecţia ne-a spus:
Doar adevăru-atârnă la cântar,
Minciuna se ridică tot mai sus.

Amendament

De gândeşti cum se cuvine,
Vei trăi împărăteşte,
Dar trăieşte mult mai bine
Prostul care nu gândeşte.

Panda, pisicuta mea, careia nu ii plac fotografiile...

Astazi insa am reusit sa o fac sa priveasca spre mine.

Editor Rodica Elena Lupu - nou la editura ANAMAROL - CURCUBEIE DE GÂNDURI, de Elis Râpeanu

Editor Rodica Elena Lupu
Coperta Adrian Ionescu
Elis Râpeanu (n. 27 august 1939, Bucuresti) este jurnalistă română, profesor universitar, scriitor. Studii la Facultatea de Limba și Literatura Română la Universitatea din București; Universitatea Științifică București, Secția Spaniolă; Facultatea de Limbi clasice, romanice și orientale, Secția Franceză la Universitatea din București; Școala Populară de Artă din București, Specialitatea Canto popular și romanțe. Membră a Cenaclului literar al Centrului Cultural al M.I.R.A. Autoare a peste 70 de lucrări științifice (manuale, culegeri, dicționare, comunicări științifice etc), doctor în științe filologice, avându-l conducător științific pe prof. univ. Ştefan Cazimir, cu teza „Epigrama în literatura română”. Colaboratoare (cu poezii, epigrame, articole etc.) la peste 30 de publicații. Deținătoare a numeroase premii la concursurile de epigramă și poezie. Inclusă în peste 45 de culegeri/antologii de epigrame; prezentă în culegeri și antologii de poezii, Vorbește franceza, spaniola, engleza, și rusa.