Deasupra mea
pădurea de pini cânta,
scutura picături de rouă
de pe mănunchiurile de ace
ale crengilor.
În umbra de sub copaci,
pe frunzele dantelate de ferigă,
lucea ca un brocart de argint
bruma dimineţii.
Iarba roşcată
de ploaie era culcată
şi firele ei,
plecate molatic la pământ,
nici nu se clinteau.
Numai când cădea deasupra lor
câte-o rază de lumină,
se înfiorau uşor,
ca şi când ar mai fi zvâcnit
din ele cel din urmă strop de viaţă.
Pădurea risipea linişte în suflet,
amărăciunea se topea,
şi cu simţurile îmbătate
din lăcaşul profund al trăirilor
se înălţa prin sonuri aurii
dorul...
TRĂIRI, poem din volumul PEISAJE ŞI ANOTIMPURI
de RODICA ELENA LUPU
Editura ANAMAROL, 2016
ISBN: 978-606-640-187-6
Superb, superb pentru frumoasa poezie si montaj
RăspundețiȘtergereAleasă prețuire
Cu pretuire!
ȘtergereFrumos!
RăspundețiȘtergereCu pretuire!
ȘtergereCu admiratie, minunat!
RăspundețiȘtergereCu drag, numai bine Silvia!
ȘtergereCu stima, deosebit este totul!
RăspundețiȘtergereCu stima domnul profesor!
ȘtergereMinunata poezia si montajul! Felicitari!
RăspundețiȘtergereCu stima doamna profesoara!
ȘtergereDeosebit poem şi montaj!
RăspundețiȘtergereSeara linistita, cu respect!
ȘtergereDincolo de cuvinte!
RăspundețiȘtergereToate cele bune!
Ștergere