RODICA ELENA LUPU, editor POEZII PATRIOTICE, de MIHAI EMINESCU

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850 la Botoşani. Decedat la  15 iunie 1889, înmormântat în 17 iunie la umbra unui tei din cimitirul Bellu din Bucureşti, Mihai Eminescu a fost scriitor şi jurnalist.

Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui A. Schopenhauer, I. Kant (de altfel a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica raţiunii pure), de teoriile lui Hegel.

Sute de pagini de poezie, proză, proiecte dramatice, traduceri, prelucrări şi adaptări, chiar şi o schiţă a unei gra­matici sanscrite sau un dicţionar de rime, compun o operă vastă şi originală, lirică, nihilistă, eroică, fantastică, cosmogonică, didactică şi polemică, ceea ce arată o minte iscoditoare, o bună educaţie filosofică şi o voinţă uriaşă de a stăpâni multe domenii.

Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea și a lucrat ca redactor la ziarul Timpul. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar între 1869-1874, a fost student la Viena şi Berlin, ca „auditor extraordinar” la Facultatea de Filozofie și Drept din Viena şi ca bursier al asociaţiei culturale Junimea, la Berlin.

 Prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să deranjeze şi de aici sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”

Mihai Eminescu este: „Omul deplin al culturii Române… o conştiinţă de cultură deschisă către tot”, scria Constantin Noica.

 Ar fi meritat un Nobel pentru literatură, dar acest premiu nu se acordă postum”, afirma academicianul Eugen Simion, fostul preşedinte al Academiei Române, care a militat şi a reuşit, cu sprijinul Academiei, ca ziua de 15 ianuarie să devină Ziua Culturii Naţionale.

Parlamentul a aprobat legea în anul 2010, iar în expunerea de motive a iniţiatorilor legii se arată:

''Ziua Culturii Naționale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar și o zi de reflecție asupra culturii române, în genere, și a proiectelor culturale de interes național”. 

Universalitatea operei lui Mihai Eminescu a fost recunoscută şi de UNESCO, poemul Luceafărul a întrat în Guiness Book of Records, iar numele poetului a fost atribuit unui crater de pe Marte şi chiar unei mici planete.

Rodica Elena LUPU

Membru Uniunea Scriitorilor România

Bucureşti, Ianuarie 2017

Z