23 AUGUST 1976 - 23 AUGUST 2016 - LA MULTI ANI, PAUL SURUGIU - FUEGO!

23 AUGUST 1976 - 23 AUGUST 2016 - LA MULTI ANI, PAUL SURUGIU - FUEGO!

SIMFONIA POEZIEI volumul 2 - Antologie multilingvă - Editor RODICA ELENA LUPU, Coperta CIPRIAN TĂNĂSESCU - Editura ANAMAROL, 2016

Editor RODICA ELENA LUPU
Coperta CIPRIAN TĂNĂSESCU

Editor RODICA ELENA LUPU - INFECŢII OSOASE ŞI ARTICULARE EXOGENE - a apărut la Editura ANAMAROL

Am conceput această lucrare cu speranţa că peste ani va exista un program naţional de tratare a infecţiilor osului - precum s-a contzrat cel actual de endoprotezare - că vor exista la nivelul fiecărui spital care se respectă departamente de infecţii ale osului, dotări instrumentare "la zi", transportori de antibiotice la discreţie, precum şi personal medical care să se dedice (sacrifice) în condiţii civilizate tratamentului osteomielitei cronice.
Până atunci...

Dr. Dan NOVEANU Medic Primar Ortopedie Traumatologie

Editor RODICA ELENA LUPU, coperta ROENA WOOLF - AMINTIRI DESPRE OAMENI ŞI NEOAMENI, de SABIN VELICAN - nou la Editura ANAMAROL

Un omagiu postum adus dascălului și ”omului-om” de excepție care a fost Sabin Popescu-Lupu, cel care mi-a pus, la propriu, condeiul în mână și care, într-un fel, mi-a marcat în mod decisiv întreaga existență.

Sorin Popescu
Vicepreședinte al Uniunii Juriștilor din România
Membru corespondent al Academiei de Științe Juridice

RODICA ELENA LUPU ALĂTURI DE STELA ENACHE ŞI ALEXANDRU JULA - EVENIMENTE DISCOGRAFICE - A CONSEMNAT OCTAVIAN URSULESCU

Publicat: marți, 10 mai 2016

CULTURA / CULTURĂ / MUZICĂ 

Evenimente discografice

 

       Interpreții de muzică ușoară românească au ajuns să se simtă străini în propria lor țară, fiind difuzați la Radio sau TV de cîteva ori pe an, în ciuda faptului că au valoare, activitate (înregistrări, concerte) și că publicul îi dorește, fenomenul înscriindu-se în politica vizibilă cu ochiul liber în acești 26 de ani de de-culturalizare a României, de obligare la renunțarea la identitate și la tradiții, în condițiile unei păguboase globalizări. Vom mai avea peste ani cîntece originale de muzică ușoară, impregnate de melos folcloric, specifice țării noastre? Va mai cînta cineva în limba română sau doar în engleză? În anii de după 1990, marele Dan Spătaru se destăinuia prietenilor apropiați, îndurerat de marginalizarea la care era supus: ”Am rămas în țară, am cîntat în frig, cu un reflector chior pe scenă, în săli mari sau mici, chiar și în comune, pentru a aduce o rază de bucurie oamenilor. Ca să apar și eu acum la televizor probabil trebuia să fug în străinătate și să fiu adus pe micul ecran cu surle și trîmbițe…”, asta a propos de exagerarea cu care erau invitați toți cei care părăsiseră țara din varii motive și de multe ori nu mai dăduseră nici un semn de viață, nu-i interesase în nici un fel ce se întîmplă cu colegii rămași în țară și nici cu spectatorii care-i aclamaseră cîndva. Edificator, pînă la moartea sa, deci mai bine de 15 ani, Dan Spătaru n-a mai fost invitat să susțină măcar un micro-recital la ”Cerbul de aur” (unde reprezentase România în concurs la prima ediție, în 1968!) sau la Mamaia, el, vedeta națională, în schimb au avut parte de onoruri artiști aduși ”cu mari sacrificii” de peste hotare. Asta e viața, asta e țara…

      Tocmai de aceea este surprinzătoare (plăcut, firește) și mai mult decît lăudabilă politica repertorială a casei de discuri Eurostar, care în ultimii ani a devenit speranța compozitorilor, textierilor și firește interpreților de muzică ușoară. Ne-am fi așteptat ca Electrecord-ul, fosta casa de producție de stat, care are în fonotecă o adevărată comoară, să fie în continuare casa primitoare pentru artiștii noștri, dar iată că și-a asumat această sarcină Eurostar, care nu întîmplător are sediul lîngă Casa Radio, pe str. General Berthelot. Venera și Paul Stîngă (acesta din urmă fost instrumentist cu mare experiență) au în catalog toate genurile de muzică și o bună rețea de distribuție, în ultima vreme editînd numeroase albume cu muzică ușoară românească: Ioana Sandu (cîteva titluri), Constantin Drăghici, Mirabela Dauer, Marian Stere (colecție de cîntece pe versurile sale), Corina Chiriac, Silvia Dumitrescu, în pregătire fiind un album reunind creații ale renumitului compozitor Eugen Doga (desigur, agenda este mult mai bogată, am trecut în revistă doar cîteva nume). Un adevărat triplu (dacă nu…cvintuplu, fiind vorba de 5 CD-uri) eveniment a avut loc la primitorul magazin ”Muzica” de pe Calea Victoriei, care redevine încet-încet ceea ce a fost cîndva – casa muzicii românești, așa cum îi spune și numele. N-am mai văzut din vremuri apuse atîta lume la parterul magazinului (înainte vreme lansările aveau loc la subsol, am înțeles însă că spațiul a devenit magazie), în primul rînd din lumea muzicii, dar și admiratori ai artiștilor. Astfel, iubitorii muzicii ușoare românești au avut bucuria de a se reîntîlni cu personaje altădată familiare, dar care, din motivele expuse în introducere, apar foarte rar în public: compozitorul Jolt Kerestely (cu 3 creații pe albumul Stelei Enache), interpretele Silvia Dumitrescu, Ileana Șipoteanu (care au jucat în cîteva filme muzicale pentru copii alături de Alexandru Jula), Ioana Sandu, Carmen Anton (fosta ”Stea fără nume” de altădată), interpreții Dorin Anastasiu (cu ”Plop înfrînt” pe albumul Florin Bogardo), Marian Spînoche (anunțîndu-și intenția de a candida la primăria unui sector al Capitalei!) și Aurel Moga, personalitățile TV Ioana Bogdan (care a făcut tot timpul fotografii), Gianina Corondan și Valentina Spânu, compozitorul Marius Cristi Popa (venit special de la Comarnic, unde și el visează să devină primar, pentru a nu rata albumul Jula, pe care are o melodie), omul de radio Titus Andrei, promotoarea Livia Gauzin, regizorii muzicali Alexandra Cepraga și Alexandru Pârlea, actrița Olga Delia Mateescu, poetele Ioana Diaconescu și Rodica Elena Lupu, jurnaliștii muzicali Florin-Silviu Ursulescu și Oana Georgescu, aceasta din urmă lansîndu-și și cu această ocazie cartea ”Alexandru Jula, ultimul romantic”, Valentin Veselovski, fiul neuitatului compozitor Vasile Veselovski. O mare surpriză a fost prilejuită de apariția primarului Silviu Ponoran, sosit tocmai de la Zlatna, pentru a fi alături de Stela Enache și Alexandru Jula, nu o dată invitați la festivalul de romanțe ”Te-aștept pe-același drum-In memoriam Valer Ponoran” de la Zlatna. Mare parte din cei de mai sus a rostit cuvinte frumoase la eveniment.

       Am consemnat mai sus numele cîtorva dintre cei prezenți, lăsînd pentru final tocmai…subiectul reuniunii. Ei bine, casa Eurostar a lansat cu acest prilej 3 albume, două din ele duble, cele dedicate lui Florin Bogardo (”Ora cîntecului”, 41 de titluri) și Stelei Enache (”Cîntecele mele”, 40 de titluri) fiind de tip ”best of”. La rîndul lui, Alexandru Jula ne-a propus un nou CD, ”Ultimul romantic”, care se adaugă unei discografii impresionante și care alătură unor piese cunoscute cîteva titluri inedite, albumul său anunțînd pe copertă drept parteneri media publicațiile ”Actualitatea muzicală” și ”Ultima oră”. Atît Stela Enache, cît și Alexandru Jula au dat viață unor melodii de pe albume, refrenele fiind reluate în cor de toți cei aproape o sută de participanți. Mai îndrăznește cineva să cînte prohodul muzicii ușoare românești?

Octavian Ursulescu

AMURGUL, versuri, montaj RODICA ELENA LUPU, din volumul FERESTRE COLORATE, Editura ANAMAROL, 2015

Amurgul,

cuminte

mi te aşează

pe-un ţărm de mare

cu nisip fierbinte

ce poartă încă mituri...

Adieri de briză

şi gust de sare,

pe ţărmul obosit de mare,

în zbuciumul valurilor

care semnează 

cu alb-albăstrui

pe nisip

în amurgul

ce se-odihneşte,

liniştit

sub paşii dorului... 

AMURGUL, de RODICA ELENA LUPU, 
din volumul FERESTRE COLORATE, 
Editura ANAMAROL, 2014

PATIMA ŞI DORINŢA... de RODICA ELENA LUPU, din volumul FERESTRE COLORATE, Editura ANAMAROL, 2014

PATIMA ŞI DORINŢA

Se trezeau păsările.

Lăcarii suri cădeau din cracă în cracă,

nişte ghemotace de praf.

Forfecuţele, roşii ca focul,

fărâmiţau cu pliscul lor strâmb

cucuruzii de pe culmile pinilor;

la căpăt de creangă

se legăna un piţigoi codat, alb,

scuturându-şi penele lungi

ale cârmei din coadă,

iar ochişorul lui, ca o mărgea neagră

se uita chiorâş şi neîncrezător

la plasa lui întinsă.

Deodată, pădurea toată,

cu o clipă  mai înainte îngândurată,

se uplea de sute de glasuri păsăreşti

şi de forfota vie

a celor mai curate fiinţe de pe pământ,

după chipul cărora omul,

părintele frumuseţii pământeşti,

şi-a născocit, spre mângâiere,

heruvimii, serafimii

şi toate cinurile îngereşti.

Îl cuprindea tristeţea

că trebuia să prindă păsărelele,

îi era ruşine de el

când le închide în colivii.

I-ar fi plăcut să le privescă
aşa cum făcea sora lui,

dar patima vânatului,

dorinţa de a scoate bani

biruiau mila.

De Rodica Elena Lupu

Din volumul FERESTRE COLORATE, 

Editura ANAMAROL, 2014

ÎN POVEŞTI, NU... de RODICA ELENA LUPU, din volumul FERESTRE COLORATE, Editura ANAMAROL

ÎN POVEŞTI NU…

O gaiţă albăstruie poposi

pe degetul de la picior

al heruvimului gol din curte.

Prea îngâmfată pentru a se bălăci

în fântână cu plăcere

asemeni modestei vrăbii,

ciuguli o înghiţitură de apă

şi îşi luă repede zborul.

Părea să nu aibă încredere

în seninătatea dintre zidurile vechi

din cărămidă

acoperite de viţa de vie în floare.

Bondarii harnici zumzăiau

printre bobocii pastel.

Apa mai picura încă pe ferigi

din ploaia ce căzuse

înainte de ivirea zorilor,

iar pe frunzele ceruite ale filodendronilor

şi pe tufele de camelii

picăturile de apă sclipeau

în lumina puternică a soarelui.

-Şi ea îşi lăsă în jos

minunata-i cascadă de păr auriu,

iar prinţul se folosi de grelele cosiţe

pentru a urca zidul de piatră al turnului.

-Dar nu doare, mama?

-În poveşti nu…

-Aş fi vrut să am şi eu părul lung şi auriu,

şopti fetiţa oftând melancolic.

-Frumuseţea părului tău

este greu de exprimat în cuvinte,

îi spuse mama şi-i mângâie uşor

buclele castanii răzvrătite.

De Rodica Elena Lupu

Din volumul FERESTRE COLORATE, 

Editura ANAMAROL, 2014