Nivel
de cunoaştere redus?
Da
de unde...nu...
Nu
inseamnă prostie,
Eventual
ignoranţă.
Cât priveşte
cultura...
Asta da…da,
Ea poate
corecta ignoranţa,
dar nu şi
prostia.
Şi apoi,
fără prostie
ne-am
plictisi înfiorător.
Nu, nu-i
adevărat că stările
se definesc doar
una
în raport cu
cealaltă.
Iar eu nu
confund greşelile cu prostia.
Evident este
că,
prostia are
cauze biologice.
Obiectivă
şi de neimputat.
Nu
este un defect,
este
mai degrabă un blestem.
De
imputat este agresivitatea prostiei,
dar
asta este o altă poveste.
*
Din păcate,
n-ai dreptate.
Configuraţia
neuronală
şi viteza de
transmitere a informaţiilor,
chestiile
astea prozaice
care stau la
baza gradului de inteligenţă
nu se
schimbă decât în rău,
în timpul
vieţii,
dar nu-i nicio problemă.
Iar antonimul prostiei
este inteligenţa,
nu deşteptăciunea.
Deştept poţi
deveni,
fiind, în
acelaşi timp, prost.
Şi ce n-ar
da proştii
să fie
bănuiţi de intenţia
de a deveni
astfel…
Şi ce n-ar
da să fie
doar o
chestie de "pregătire"...
S-ar umple lumea de inteligenţi.
Oricum,
eu vorbeam despre prostie,
nu despre proşti.
Chiar dacă,
practic,
prostia nu este
de sine stătătoare,
este o
noţiune independentă
şi chiar
subiectul unui gând.
Un prost
care se plictiseşte
este doar un
prost obişnuit
şi care, în
acele momente
dă cu pietre după păsări.
*
Proştii sunt
neinteresanţi.
Prostia,
însă, este, uneori, fascinantă.
*
Aşa să fie, dacă vrei tu.
Proştii nu
se plictisesc întotdeauna.
Mai
au şi momente
în care îşi găsesc de lucru.
Şi,
oricum,
mă
refeream la prostie,
nu la proşti...
*
Dacă doar
inteligenţii ar avea voinţă...
N-ar fi
lumea plină de proşti
cu putere de
decizie.
Şi polemica
ar fi bună,
dacă ar avea
fond.
Atât
de rar mai vezi oameni care ştiu,
care
pot lupta...
Şi care nu
se mulţumesc
să se aşeze
pe marginea drumului,
reproşând
universului
sau
oamenilor că:
au fost
nedrepţi cu ei...
Nici nu ştii
cât mă bucură
când oamenii
chiar simt
ce vreau eu
să transmit.
Din volumul HAOS, Eitura ANAMAROL
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu