El festival, que contará con poetas de España y de distintos países del mundo, lo organiza el Liceo Poético de Benidorm de España y cuenta con el patrocinio de la Universidad de Alicante y los ayuntamientos de Benidorm y Villajoyosa.
Los directores del festival son los poetas Julio Pavanetti y Annabel Villar.
La lista de poetas participantes por países es la siguiente:
Youssef Rzouga ( TÚNEZ )
Peter Völker ( ALEMANIA )
Tomaso Kemeny ( HUNGRÍA / ITALIA )
Laura Garavaglia ( ITALIA )
Gianpaolo G. Mastropasqua ( ITALIA )
Flaminia Cruciani ( ITALIA )
Pietro Berra ( ITALIA )
Wil Heeffer ( HOLANDA )
Rodica Elena Lupu ( RUMANÍA )
Mario Castro ( CHILE / RUMANÍA / SUECIA )
Javier Claure ( BOLIVIA / SUECIA )
Dolan Mor ( CUBA / ESPAÑA )
María Juliana Villafañe ( PUERTO RICO )
Dilercy Adler ( BRASIL )
Jun Carrizo ( ARGENTINA )
Germain Droogenbroodt ( BÉLGICA / Altea, ESPAÑA )
Begoña Montes Zofío ( BRASIL / Madrid, ESPAÑA )
Antonio Porpetta ( Madrid, ESPAÑA )
Joaquín Juan Penalva ( Novelda, ESPAÑA )
Nieves Viesca ( Gijón, ESPAÑA )
Remedios Álvarez Díaz ( Málaga, ESPAÑA )
José Luis Labad ( Madrid, ESPAÑA )
José Martínez Giménez ( Murcia, ESPAÑA )
PROGRAMA DE ACTIVIDADES
Palabras de bienvenida a cargo del Director del Festival Julio Pavanetti.
Rodica Elena Lupu, scriitoare de etnie română (care a publicat şi sub pseudonimul Roena Woolf), s-a născut în localitatea Războieni-Cetate, judeţul Alba. După terminarea studiilor elementare la şcoala din localitatea natală, a urmat cursurile liceului din Ocna-Mureş. Este licenţiată în studii economice la Institutul de Studii Economice din Cluj şi în ştiinţe juridice la Facultatea de Drept din Bucureşti.
A desfăşurat diverse activităţi profesionale, conform cu pregătirea sa universitară, în acelaşi minister (1972-2010): economist, jurist, şef serviciu relaţii publice şi presă.
A debutat în 1980, cu poezia „Clipa”.
Din 1986 până în prezent, a publicat peste 85 de cărţi de proză scurtă, romane, poezii, literatură pentru copii.
Opera ei are o largă deschidere tematică, exprimată printr-o modalitate personală, captivantă în a aborda diferitele faţete ale personalităţii umane, a diverselor aspecte ale istoriei şi societăţii contemporane. Datorită activităţii sale polivalente de romancier, poet, publicist, editor de carte bună, Rodica Elena Lupu este membră a Uniunii Scriitorilor şi a Uniunii Compozitorilor din România, calitate care îi conferă şansa de a organiza şi participa la numeroase evenimente literare şi muzicale, lansări de cărţi, de discuri, de autori şi interpreţi de muzică.
Personalitate activă în plan naţional şi internaţional, Rodica Elena Lupu este membră a Asociaţiei Scriitorilor de limba română din Quebec, Canada, a Academiei Româno-Americane de Artă şi Ştiinţe şi, din această postură, promovează cultura, literatura şi muzica românească. Este un editor activ şi exigent în planul valorii şi desfăşoară un program eficient de promovare a scriitorilor consacraţi sau debutanţi, fie în volume individuale, fie în antologii de proză şi poezie, în limba română sau în ediţii multilingve. Volumele publicate la prestigioasa editură ANAMAROL cuprind opere sau selecţii din creaţia scriitorilor de limbă română, fie din diverse zone ale României, fie din ţări europene mai apropiate precum R. Moldova, Franţa, Germania, Italia, Spania, Suedia sau ţări din continente mai îndepărtate, precum Mexic, Canada, Cuba, Puerto Rico, S.U.A., Argentina, Brazilia, Australia. Numeroase volume din opera sa (romane, poezii) au fost traduse în diverse limbi, precum spaniola, italiana, franceza, germana, engleza, maghiara. Prin întreaga sa activitate de scriitor, publicist şi editor, Rodica Elena Lupu se bucură de aprecierea a numeroşi scriitori români şi străini care şi-au exprimat opiniile în diversele prefeţe sau articole critice publicate în presă de-a lungul timpului.
www.cugetdeciexis.blogspot.ro
* * *
Rodica Elena Lupu, escritora de etnia rumana (que ha publicado también con el seudónimo de Roena Woolf), nació en la localidad de Războieni-Cetate, el distrito de Alba.
Después de finalizar sus estudios elementales en la escuela de su localidad natal, fue alumna del liceo Ocna-Mureş. Es graduada en ciencias económicas (Instituto de Estudios Económicos de Cluj) y jurídicos (en la Facultad de Derecho de Bucarest).
A lo largo de su vida, ha desempeñado varias actividades profesionales conformes con sus estudios universitarios: economista, jurista, jefe del departamento relaciones públicas y prensa del mismo ministerio (1972-2011).
Desde 1986 hasta el presente, ha publicado más de 85 libros de prosa corta, novelas, poesías, literatura para niños.
Su obra tiene una amplia apertura temática, expresada mediante una modalidad personal cautivante, en abordar las diversas facetas de la personalidad humana y varios aspectos de la historia, cultura y sociedad rumana contemporáneas.
Debido a su actividad polivalente de novelista, poetisa, periodista, editora de libros selectos, Rodica Elena Lupu es miembro de la Unión de los Escritores Rumanos y de los Compositores de Rumanía, calidad que le confiere la oportunidad de organizar y participar en numerosos eventos literarios y musicales como: presentaciones públicas de libros, discos, autores e intérpretes de música.
Personalidad activa en plan nacional e internacional, Rodica Elena Lupu es miembro de la Sociedad de los Escritores de Lengua Rumana de Quebec-Canadá, de la Academia Rumano-Americana de Artes y Ciencias y, desde esta postura, está promoviendo la cultura, la literatura y la música rumanas.
Es un editor activo y exigente en cuanto al valor y está desarrollando un programa eficiente de promoción de los escritores consagrados o debutantes, sea en volúmenes individuales, sea en antologías de prosa y poesía en lengua rumana o en ediciones multilingües.
Los volúmenes publicados en su prestigiosa editorial ANAMAROL abarcan obras o selecciones de la creación de los escritores que se expresan en lengua rumana, sea de diferentes zonas de Rumanía, o bien, de países europeos más cercanos, como la República de Moldavia, Francia, Alemania, Italia, España o de países pertenecientes a continentes lejanos como: México, U.S.A., Canadá, Cuba, Puerto Rico, Argentina, Brazilia Australia.
Numerosos volúmenes de su obra (novelas, prosa corta, poesías) han sido traducidos en diferentes lenguas como: inglés, francés, alemán, español, italiano, húngaro.
Por el conjunto de su actividad como escritora, publicista y editora, Rodica Elena Lupu goza de la apreciación de muchos escritores rumanos y extranjeros que han expresado sus opiniones en la presentacion de sus libros o en artículos críticos publicados en la prensa, a lo largo del tiempo.
www.cugetdeciexis.blogspot.ro
CLIPA
Omul n-o ştie
n-o vede,
n-o ia în seamă.
Uneori o cheamă,
sau o blesteamă.
Atunci când devine fior
o scrie,
o cântă,
o poartă
Ca pe propria-i soartă.
Atenţie dar:
Clipa nu este har,
ci e drum
sau hotar!
EL INSTANTE
El ser humano lo ignora,
No lo ve
Ni lo toma en cuenta.
A veces lo invoca
O lo maldice.
Pero cuando se vuelve emoción
Lo nota
Lo canta
Lo lleva como a su propia suerte...
Pero, cuidado, tente:
El instante no es una gracia divina
Sino un sendero
O un lindero.
TE CAUT
Constelaţii de oxigen într-o vază cu apă
Caut o femeie în care să-ncapă
Universul întreg, dorinţa mea toată,
Formele şi toate senzaţiile
O femeie nouă mereu,
Cascadă tumultuoasă şi curcubeu
Care să răsară, să explodeze, să ardă
Să facă din mine ce vrea
Atom, om sau stea
Tot timpul să ia şi să dea
Sângele din inima mea
Să ne topim într-o singură fiinţă
Într-un orgasm de conştiinţă şi ardoare
Într-o furtună de zbor şi splendoare
Din care naşte şi moare
Viaţa cea verde şi luminoasă
Femeie frumoasă, care mă urci la cer
Între constelaţii şi îngeri de miere
Până departe, sus, la Dumnezeu
Unde nu mai eşti tu sau eu
Doar adevărul, lumina şi viaţa.
TE ESTOY BUSCANDO
En un florero con agua, constelaciones de oxígeno,
Estoy buscando una mujer en que pueda caber
El universo entero, todos mis deseos, a saber,
Las formas y toda sensación imaginada:
Una mujer siempre renovada
Arco Iris y tumultuosa cascada
Que surja, estalle y arda
Que haga de mí lo que quiera ella
Átomo, ser humano o estrella.
Siempre que tome, para ofrecer,
La sangre de mi corazón
Nos fundaremos en un solo ser
En un orgasmo de conciencia y ardor
Y una tempestad en vuelo y resplandor
Donde muera y renazca
Una vida luminosa y fresca.
Hermosa mujer, que me alzas hasta el cielo
Entre ángeles de miel y constelaciones de hielo
Hasta muy lejos, incluso hasta Dios, arriba,
Donde no hay más que verdades, luz y vida
Cuando tú y yo seremos materia esparcida.
FEMEIA DE STICLĂ
Acum ştiu, femeie de sticlă,
Te-am învins.
Mă atrăgea vinul coapselor tale,
Focul de sânge al cărnii,
Tainele frumuseţii
ascunse sub piele,
Vibraţia blând rotundă
a aerului din formele tale,
Mierea din păr.
Acum ştiu, femeie de sticlă.
E de ajuns să pui toate acestea la loc,
E suficientă jertfa
acestor daruri către Dumnezeu
care te-a creat din foc,
vin şi lapte
Aer şi miere
Şi-atunci rămîi goală,
goală de tot,
În smalţul sticlos al formelor tale,
Femeie de sticlă
în care dansează acum
Jumătatea geamănă
a sufletului meu.
Abia azi
mă-ndrăgostesc cu adevărat!
Abia acum ştiu, femeie de sticlă,
Cine eşti, cine sunt,cine am fost
La început de Lume
În sfera Paradisului…
MUJER DE VIDRIO
Ahora lo sé, mujer de vidrio,
Te he vencido.
Me sentí atraído por el vino de tus muslos,
el fuego sangriento de tu carne,
la leche de tu hermosura
escondida debajo de la piel,
la vibración suavemente redonda
del aire de tus formas,
la miel de tus cabellos.
Ahora lo sé, mujer de vidrio,
basta con juntar todo esto,
Es suficiente la ofrenda
de estos regalos para Dios
que te ha creado de fuego,
vino y leche, aire y miel.
Entonces te quedas desnuda,
totalmente desnuda
en el esmalte vidriado de tus formas,
mujer de vidrio
en la cual baila ahora
la mitad gemela de mi alma.
Apenas hoy
Me enamoro, de verdad!
Apenas ahora me doy cuenta, mujer de vidrio,
quién eres, quién soy,
quién hemos sido
al comienzo del Mundo
en la esfera del Paraíso…
VIAŢA
Femeie ondulată asemenea apelor,
Te văd şi mi-e dor şi sete de tine
Ca o cascadă curgându-mi între palme,
Ca un izvor.
Femeie ondulată asemenea curenţilor electrici,
Formele tale se cabrează ciudat
Electrizate de verde, de roşu, albastru, de mov,
Ca un fulger care
Ne înlănţuie în iubire
Dintr-o descărcare.
Femeie ondulată ca sunetul
Toată muzica luminilor cântă prin tine
Până şi harfe-n adâncul tău
Chitara trupului care, vibrând,
Mă vrăjeşte.
Femeie ondulată ca lumina sclipitoare,
Eşti o oglindă, eşti un cristal
În care chipul Domnului s-a reflectat odată, demult,
Pe vremea când mărul nu creştea pe aici.
Şi trupul tău de miere şi păcat
Nu era ca un şarpe ondulat.
LA VIDA
Mujer ondeante como las olas de las aguas,
Cuando te veo, tengo de ti sed y ganas.
Como una cascada entre mis palmas corriendo
Tal como un riachuelo naciendo.
Mujer como la corriente eléctrica ondeando
Tus formas se arquean centellando
Por los colores verde, rojo, azul, morado
De un relámpago entrecortado
Que, con su descarga, de amor nos encadena.
Mujer ondeante como el sonido,
La música entera de las luces a través de ti resuena
Hasta las harpas en tu alma buena
La guitarra de tu cuerpo, vibrando,
Me va embrujando.
Mujer ondeante como la luz centellante,
Eres un cristal, un espejo reflejante
En que la imagen del Señor se ha fijado
Antaño, en un remoto tiempo, ya pasado,
Cuando el manzano por aquí no era cultivado.
Entonces, tu cuerpo de miel y pecado
No era como una serpiente ondeando.
VOI TRĂI...
O voi lua de la capăt
Aşa îmi spuneam. Ştii.
De mâine…viitorul...
Voi face sport, voi trăi, voi iubi. Voi?
Acum e doar o perioadă de tranziţie…
Ştii. Repetiţia. Preludiul.
Totuşi, unii oameni mor firavi. Nu noi!
Libertatea supremă e o temniţă.
Trecutul, o oglindă care stă cu spatele.
Ca o locomotivă, oamenii fug
să o ia de la capăt.
Uneori ameţesc,
am o stare confuză de slăbiciune.
Am să fac sport.
Voi fi puternic.
Zilele trecute am rămas ştirb.
Mă simt bătrân. Urât.
O alveolă goală
Ecouri. Un inorog rătăcit
Iluzia dragostei
Desigur, şansa mediocrităţii:
Voi iubi, voi citi, sigur că da,
Voi fi cult şi slab, copleşit
de bolile singurătăţii.
Dar ce voiam să spun?
A, da!
Voi trăi... totuşi.
VIVIRÉ
Empezaré de nuevo.
Así me decía yo. Lo sabes ¿no?
A partir de mañana… el futuro.
Practicaré deportes, viviré, amaré ¿qué más haré?
Ahora atravieso una transformación.
Entiendes. El preludio. La repetición.
Hay personas que se mueren débiles. Nosotros no!
La libertad suprema es una prisión.
El pasado… un espejo colocado al revés.
Como una locomotora, la gente está corriendo
Para empezar otra vez.
A veces creo que me estoy mareando,
Tengo un estado confuso de debilidad.
Pero practicaré cualquier deporte
Y estaré fuerte.
Los días pasados se me cayó un diente.
Me siento feo y aun vejete.
Un alvéolo se me quedó hueco.
Un monoceronte. El eco.
El marfil de cierta afectividad.
Amaré, leeré, claro que sí
Débil y culto seré, como fui,
Abrumado por las llagas de mi soledad.
Cierto, la suerte de la mediocridad.
Pero ¿qué decía?
Ah, sí.
No obstante, viviría.
CINE SUNT EU?
Cine sunt eu?
Un minuscul fir de nisip
pierdut în nemărginire,
rătăcit prin omenire...
Nu sunt nici apă,
Nu sunt nici foc, nici vânt,
poate m-am născut prea târziu
sau poate prea curând.
Ce am fost cândva,
astăzi nu mai sunt,
iar ce sunt azi îmi pare rău
că nu am fost mereu.
Dar m-am resemnat,
am rămas ceea ce sunt.
Viaţa mi-a dat tot ce am visat:
un suflet pe acest pământ!
¿QUIÉN SOY YO?
¿Quién soy yo?
De arena, un ínfimo granito
perdido en lo infinito,
Errando por el mundo...
No soy ni agua,
Ni fuego, ni viento,
quizás haya nacido tarde
o, tal vez, tan temprano.
Lo que antaño he sido,
Ahora no lo soy.
Y lo que represento hoy
Lamento no haber sido siempre.
Pero estoy conforme,
Con lo que soy ahora.
La vida me ha hado
Todo lo que he soñaddo:
Un alma en este mundo.
ATÂT DE MULTE
Să vorbeşti despre iubire,
despre fericire,
e ca şi cum ai încerca
să prinzi vântul.
Vreau să înţelegi
ce nu pot să îţi spun,
să simţi
ce nu pot să îţi arăt,
să vii
fără să îţi cer,
să nu pleci
fără să te rog.
Vreau să uit de mine
când observ că mă priveşti,
să nu-mi fie teamă,
să pot să visez.
Aş vrea atât de multe…
TANTAS COSAS
Hablar sobre el amor
O sobre la felicidad,
es como si trataras
de atrapar el viento.
Quiero que comprendas
lo que decirte no puedo,
que disfrutes
de lo que no te puedo enseñar,
que vengas
sin que te lo pida,
que no te vayas
sin hacerte de rogar.
Quiero olvidarme de mí, observando,
que tú me estás mirando
y que no tenga que temer,
que soñar es un poder.
Quiero tantas cosas ...
VISUL MEU
Visez să fiu semănător de stele,
Sub plugul de argint al Ursei Mari,
În brazda cerului să-nalţ castele,
Un Paradis de trandafiri solari.
Să-mi fie sfera nopţii simfonie
De rodnice mişcări şi armonii,
Cu galaxii foşnind ca o câmpie,
Un labirint gingaş de melodii.
Şi toate împreună să îngâne,
Un trup imens de om Dumnezeiesc,
Ce-a semănat la început de lume
Un Paradis de stele ce plutesc.
Visez să fiu semănător de stele,
Sentinţa Verbului să întrupeze iar
Din cosmosul de suflete rebele
Un Paradis de haruri pentru har.
MI SUEÑO
Sueño con sembrar estrellas, como un sembrador
Con el arado plateado de Osa Mayor.
En el surco celeste anhelo edificar castillos
Y un Paraíso de rosales con brillos.
Que la esfera de la noche sea mi simfonía
Con fecundos movimientos y mucha armonía,
Galaxias florecientes como el campo:
Un delicado laberinto de un suave encanto.
Y todo, en conjunto, pueda acompañar
El inmenso cuerpo de un hombre estelar
Que, a principios del mundo, ha sembrado
Un Paraíso de estrellas que están flotando.
Sueño siempre estrellas sembrar
Y la sentencia del Verbo pueda incorporar
Al Cosmos de los seres revueltos,
Un Paraíso de gracia divina y talentos.
TAINELE MĂRII
Când nu îmi spui că mă iubeşti
E noaptea ca o groapă în adânc,
Rămân rănită de al tău mister
Iar ziua-i un ocean fără sfârşit.
Pe crucea gândului este prezentul,
Păreri de rău inima-mi străpung,
Doru-i nebun, dar nu vreau să îl spun
Iar când apari în vise lacrimi curg.
Tresalt la un cuvânt sau mă înfior,
Am suferit, am plâns, dar în tăcere,
Ard ca o stea în noapte, apoi pier,
Am căutat să înving orice durere.
Regret că nu am luat din viaţă totul
Şi nu i-am dat ce-aş fi putut atunci să-i dau
Rămâne scris în cartea mea cu galben:
Tainele mării nu se află de pe mal!
LOS MISTERIOS DEL MAR
Cuando no me dices que me quieres
Se abre una noche como un profundo hoyo,
Y yo me quedo herida por ese misterio tuyo
El día es un océano infinito.
En la cruz de mis pensamientos,
Está el presente
Mi corazón está roto por lamentos,
Pero mis locas añoranzas no las quiero revelar
Pues, cuando en mis sueños apareces,
Mil lágrimas empiezo a derramar.
Me sobresalto al oir que se me habla y me estremezco,
Estoy ardiendo como las estrellas en la noche
Y después desaparezco
Silenciosamente he sufrido, he llorado por amor
Pero he tratado de vencer todo dolor.
Siento no haber jamás podido
Tomar lo que la vida me ha ofrecido
Y no he sabido entonces dar
Lo que habría podido entregar.
Queda escrito en mi libro, con letras amarillas:
Los misterios del mar no se conocen desde las orillas.
CU ÎN - CE - TI - NI- TO - RUL
Aerul e doar o aburire,
doar un spaţiu din care au migrat clipele,
din care s-au scurs lacrimile,
acolo sus-sus la fereastra singurătăţii,
un Auschwitz de rame căzând sau urcând,
un gând imens construit din sticle,
concave, convexe,
cum stai ca un porumbel de granit
ciocănind geamul orb, reflectând
interior, exterior,
cum stai ca o frunză speriată
de picăturile de mercur ale furtunii de vară.
Senzaţii, sentimente...
A CÁMARA LENTA
El aire es sólo un vaho
tan solo un espacio del cual han emigrado los instantes
de los cuales se han escurrido las lágrimas,
allí en lo alto, en la ventana de la soledad.
Un Auschwitz de marcos cayendo o subiendo,
un inmenso pensamiento hecho de botellas,
cóncavas, convexas,
Permaneces como una paloma de granito
picoteando el cristal ciego, reflejando
interior, exterior.
Te quedas como una hoja al aire asustada
por las gotas de mercurio de la tempestad estival,
Sensaciones, sentimientos …
Versión en español: prof. univ. Elena Bălan-Osiac
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu