Powered By Blogger

luni, 24 august 2015

FRUNZA, de Rodica Elena Lupu




FRUNZA

Crunt vântul bate pe la geamuri
Şi cade prima frunză în război,
Nu mai rămân alte surori pe ramuri
Toate aştern covor peste noroi.

Încremenesc stăncuţele de spaimă
Privind cum frunzele sub paşi foşnesc
Şi se gândesc la lunga toamnă,
La iarnă, dacă supravieţuiesc.

Să nu fiţi triste, frunza le şopteşte,
Va trece iarna şi mândră, natura,
Câmpia şi pădurea ca-n poveste
Vor înverzi ca-ntotdeauna.

Priviţi-mă, că nu mă doare!
Aştept cocori, vin rândunele,
Îngheţul trece, prima floare
Ne-aduc primăvara cu ele.


De Rodica Elena Lupu
din volumul INTRE ANOTIMPURI
Editura ANAMAROL, Bucureşti

11 comentarii: