sâmbătă, 28 martie 2015

CLIPA, versuri RODICA ELENA LUPU



Omul n-o ştie
n-o vede,

n-o ia în seamă.

Uneori o cheamă,
sau o blesteamă.
Atunci când devine fior
o scrie,
o cântă,
o poartă
Ca pe propria-i soartă.

Atenţie dar:
Clipa nu este har,
ci e drum
sau hotar

Debut literar 2008
Apare in volumul VOI TRĂI...CLIPA 
de RODICA ELENA LUPU
Editura ABNAMAROL



11 comentarii:

  1. Interesant ai facut lwegatura intre poem si schimbarea orei! Cu pretuire!

    RăspundețiȘtergere
  2. Un poem interesant! Cu drag si pretuire, va multumim!

    RăspundețiȘtergere
  3. Schimbarea orei...CLIPA, minunat poem, asa este!

    RăspundețiȘtergere
  4. Va multumesc pentru trecere si cuvinte, toate cele bune!

    RăspundețiȘtergere
  5. Admirație.
    În puține cuvinte aranjate,
    dichisite, frumos ticluite,
    Ați descris Clipa ce trece
    Şi omul nu o prețuieşte,
    Dar poetul o cântă-n versete

    RăspundețiȘtergere