luni, 31 august 2015
Rodica Elena Lupu - A încetat din viaţă maestrul Dan Iordăchescu.Dumnezeu să-l odihnească!
Ieri la Bucureşti, a încetat din viaţă maestrul Dan Iordachescu. Dumnezeu să-l odihnească!
Şi-a făcut studiile la Iaşi, întâi la Colegiul Naţional, apoi la Facultatea de Teatru (1948 - 1949) şi apoi la Conservatorul de Muzică "Ciprian Porumbescu" din Bucureşti (1952 - 1956), unde a fost îndrumat de o elită a pedagogiei de canto: Constantin Stroescu, Petre Ştefănescu Goangă, regizorii Jean Ranzescu, Panait V. Cottescu şi dirijorul Jean Bobescu, potrivit site-ului oficial al lui Dan Iordăchescu. De asemenea, a făcut studii de canto la Salzburg (Mozarteum, 1956), Paris (1958 - 1960) şi Roma (1960).
În anul al IV-lea la Conservator a câştigat trei premii extrem de importante: marele trofeu Mozart, la Salzburg, la împlinirea a 200 de ani de la naşterea lui W. A. Mozart (1756 - 1956), trofeul aniversar Robert Schumann (1856 - moartea sa - 1956), la Berlin şi Zwickau, şi marele premiu de canto de la Geneva, septembrie - octombrie 1956, când s-au comemorat 75 de ani de la moartea lui Modest Mussorgsky.
A debutat în decembrie 1949, la Teatrul C.C.S. din Bucureşti, în rolul Chiaburul din opereta "Cântec de viaţă nouă", de Florin Comisel, fiind îndrumat vocal şi tehnic de cântăreaţa de operă Maria Snejina. În 1951 a devenit solist al Ansamblului S.P.C., cântând numai operă.
Ca prim solist a debutat în decembrie 1956, la Teatrul de Operă şi Balet din Bucureşti.
De asemenea, debutul în genul şi arta lied-ului a avut loc la Filarmonica "George Enescu", unde Dan Iordăchescu a cântat lied românesc, german, francez şi rus alături de ilustrul său profesor Constantin Stroescu şi faimoasa soprană lirică de la Opera Română Iolanda Marculescu, în mai 1954.
În întreaga sa carieră naţională şi internaţională, a întreprins 262 de turnee internaţionale în 61 de ţări, printre care Ungaria, Grecia, Turcia, Rusia, Cehia, Slovacia, Austria, Italia, Elveţia, Germania, Monaco, Spania, Portugalia, Marea Britanie.
Din 1979, a avut activităţi pedagogice de canto, clase de masterat în SUA, Marea Britanie, Franţa, Filipine, Grecia, Turcia şi România, unde a fost profesor universitar la Academia de Muzică Bucureşti.
A interpretat peste 45 de roluri importante de operă (în special W. A. Mozart, G. Verdi, G. Bizet), în mai mult de 1.080 de spectacole de operă, de la preclasici până la contemporani, şi peste 1.500 de lied-uri în aproape 1.600 de concerte, în toată lumea.
A cântat pe cele mai prestigioase scene (Teatro alla Scala din Milano, Viena Staats Oper, Opera de Paris, operele din Seattle, Hamburg, Munchen, Berlin, Sankt-Petersburg, Los Angeles, San Francisco, New York, Dallas, Teatrul Balşoi din Moscova etc.), având ca parteneri pe Mario del Monaco, Placido Domingo, Mirella Freni, Renata Scotto, Virginia Zeani, Monserrat Caballe, Luciano Pavarotti, J. MacCracken, Franci Corelli, N. Rossi-Lemeni, G. DiStefano şi alţii, sub bagheta unor personalităţi ca Riccardo Muti, Lorin Maazel, Georges Pretre, Zubin Mehta, M. Rostropovitch, Tullio Serafin, Sir Colin Davis etc..
De-a lungul carierei a primit numeroase distincţii, printre care Meritul Cultural clasa a II-a (1964), Meritul Cultural clasa I (1968), Ordinul ''Steaua de Aur a României'' în rang de Comandor (2000) etc.
Dan Iordăchescu a avut trei fiice care i-au moştenit talentul artistic: Cristina şi Irina, reputate soliste de operă şi concert, şi Raluca Dana, fostă actriţă de film, stabilită la Los Angeles.
duminică, 30 august 2015
joi, 27 august 2015
marți, 25 august 2015
RODICA ELENA LUPU AUTOR ŞI EDITOR - LANSARE CĂRŢI LIBRĂRIA MIHAI EMINESCU, BUCUREŞTI
Scriitorul şi jurnalistul Horvath Dezideriu este unul dintre oamenii cu un rol hotărâtor în destinul formaţiei Mondial.
Dezi, Horvăţelu, dar mai ales papa Horvath. Aşa era numit Horvath Dezideriu, pe vremea când lucra în Radioteleviziunea Română a anilor ’70. Este cel care a propus şi realizat o emisiune de o oră la radio, “De toate pentru toţi”, cu şi despre Mondial. A fost prima lansare în eter a muzicii unor tineri absolut necunoscuţi, care cântau prin cluburi şi discoteci melodii de mare succes ale marilor trupe internaţionale la modă atunci.
FĂRĂ IMITAŢII. Cum s-au petrecut lucrurile astfel încât Mondialii să fie difuzaţi la radio timp de o oră, în duminica de 26 octombrie 1968, ne povesteşte chiar omul care a făcut posibil acest lucru, Horvath Dezideriu: “Trebuie să începem relatarea din 1967. Lucram la Radioteleviziune şi îl cunoşteam foarte bine din familie pe directorul Casei de Cultură a Studenţilor, Toma Laurenţiu. El ştia că promovez tineri valoroşi şi mi-a dat un telefon: «Dezi, am şi eu o trupă foarte bună de promovat în radio şi televiziune. Ajută-mă!». Atunci i-am zis: «Stabileşte tu o zi şi o oră şi vin la Casa de Cultură «Grigore Preoteasa» să îi vizionăm». M-a chemat acolo. Formaţia Mondial a făcut un recital în care cei doi solişti, Gabi Drăgan şi Radu Stoica, au interpretat în engleză. Au prezentat numai melodii străine, de-ale formaţiilor Bee Gees, Beatles, Rolling Stones, tot ce era la modă atunci. După vizionare i-am chemat la mine şi le-am zis: «Dragii mei copii, sunteţi buni instrumentişti, numai că la Radioteleviziune nu pot să mă duc să cer promovarea voastră cu melodiile astea. Pentru că acolo avem originalele, le difuzăm pe acelea. Dacă vreţi să fiţi promovaţi, faceţi muzică românească! În momentul în care sunteţi pregătiţi, veniţi, că vă primesc». Era o ştachetă ridicată a calităţii, nu voiam să mă bag unde calitatea nu era ridicată destul. I-am îndemnat să compună pe versuile clasicilor noştri, ca să nu aibă probleme”.
STUDIO 8. După un an, Toma Laurenţiu l-a chemat pe papa Horvath la o nouă vizionare. “De data aceasta, Mondial ne-a prezentat melodii compuse de ei: «Iubire, bibelou de porţelan», «Atât de fragedă», «Primăvara» şi alte câteva piese. Am mers cu ei la studioul 8, care avea cele mai bune condiţii de înregistrare. Timp de trei nopţi au înregistrat primele lor cinci piese, cu Florin Bogardo la pupitru, care era un maestru atât de exigent! De aceea a ieşit atât de bine sunetul şi s-a păstrat şi astăzi cu atâta fidelitate, parcă e înregistrat acum. Pentru piesele «Atât de fragedă» şi «Iubire, bibelou de porţelan», Mircea Drăgan a chemat de la Conservator, unde era student, la nişte colegi cu şase viori, trei violoncele, tuc trombon şi corn englezesc şi cor mixt. Şi s-a înregistrat separat, s-a făcut suprapunerea. Bineînţeles, după ce am înregistrat, m-am dus la Daniela Fotea şi i-am spus că aş vrea să îi promovez pe băieţii aceştia. Şi prima difuzare a fost în prima duminică, la 26 octombrie 1968, o oră de emisie «De toate, pentru toţi», aceasta fiind o emisiune la care colaboram şi eu”, îşi aminteşte Horvath Dezideriu.
Dezi, Horvăţelu, dar mai ales papa Horvath. Aşa era numit Horvath Dezideriu, pe vremea când lucra în Radioteleviziunea Română a anilor ’70. Este cel care a propus şi realizat o emisiune de o oră la radio, “De toate pentru toţi”, cu şi despre Mondial. A fost prima lansare în eter a muzicii unor tineri absolut necunoscuţi, care cântau prin cluburi şi discoteci melodii de mare succes ale marilor trupe internaţionale la modă atunci.
FĂRĂ IMITAŢII. Cum s-au petrecut lucrurile astfel încât Mondialii să fie difuzaţi la radio timp de o oră, în duminica de 26 octombrie 1968, ne povesteşte chiar omul care a făcut posibil acest lucru, Horvath Dezideriu: “Trebuie să începem relatarea din 1967. Lucram la Radioteleviziune şi îl cunoşteam foarte bine din familie pe directorul Casei de Cultură a Studenţilor, Toma Laurenţiu. El ştia că promovez tineri valoroşi şi mi-a dat un telefon: «Dezi, am şi eu o trupă foarte bună de promovat în radio şi televiziune. Ajută-mă!». Atunci i-am zis: «Stabileşte tu o zi şi o oră şi vin la Casa de Cultură «Grigore Preoteasa» să îi vizionăm». M-a chemat acolo. Formaţia Mondial a făcut un recital în care cei doi solişti, Gabi Drăgan şi Radu Stoica, au interpretat în engleză. Au prezentat numai melodii străine, de-ale formaţiilor Bee Gees, Beatles, Rolling Stones, tot ce era la modă atunci. După vizionare i-am chemat la mine şi le-am zis: «Dragii mei copii, sunteţi buni instrumentişti, numai că la Radioteleviziune nu pot să mă duc să cer promovarea voastră cu melodiile astea. Pentru că acolo avem originalele, le difuzăm pe acelea. Dacă vreţi să fiţi promovaţi, faceţi muzică românească! În momentul în care sunteţi pregătiţi, veniţi, că vă primesc». Era o ştachetă ridicată a calităţii, nu voiam să mă bag unde calitatea nu era ridicată destul. I-am îndemnat să compună pe versuile clasicilor noştri, ca să nu aibă probleme”.
STUDIO 8. După un an, Toma Laurenţiu l-a chemat pe papa Horvath la o nouă vizionare. “De data aceasta, Mondial ne-a prezentat melodii compuse de ei: «Iubire, bibelou de porţelan», «Atât de fragedă», «Primăvara» şi alte câteva piese. Am mers cu ei la studioul 8, care avea cele mai bune condiţii de înregistrare. Timp de trei nopţi au înregistrat primele lor cinci piese, cu Florin Bogardo la pupitru, care era un maestru atât de exigent! De aceea a ieşit atât de bine sunetul şi s-a păstrat şi astăzi cu atâta fidelitate, parcă e înregistrat acum. Pentru piesele «Atât de fragedă» şi «Iubire, bibelou de porţelan», Mircea Drăgan a chemat de la Conservator, unde era student, la nişte colegi cu şase viori, trei violoncele, tuc trombon şi corn englezesc şi cor mixt. Şi s-a înregistrat separat, s-a făcut suprapunerea. Bineînţeles, după ce am înregistrat, m-am dus la Daniela Fotea şi i-am spus că aş vrea să îi promovez pe băieţii aceştia. Şi prima difuzare a fost în prima duminică, la 26 octombrie 1968, o oră de emisie «De toate, pentru toţi», aceasta fiind o emisiune la care colaboram şi eu”, îşi aminteşte Horvath Dezideriu.
DUŞMAN... AMABIL
Deşi era omul de la cenzură, Horvath Eugen Dezideriu (foto) se înţelegea bine cu toţi, “de la redactoraşul cel mai mic şi până la preşedintele Radioteleviziunii”.
Când au terminat facultatea, cei de la Mondial au venit la el ca la un “papa sufletesc” şi i-au cerut sfatul. Nu ştiau ce să facă, nu puteau trăi din muzică, aşa că i-a sfătuit să profeseze ce au învăţat în facultate. Probabil cea mai frumoasă amintire legată de Mondial este pentru Horvath Dezideriu ziua lansării lor la radio: “Valeriu Oişteanu, care era prieten foarte bun cu mine, ţipa de afară, înainte de a intra în biroul meu: «Duşmane, vino şi vizează-mi emisiunea!». Duşmane era, aşa, o glumă. Când a aflat Valeriu că am înregistrat cu Mondialii, el, care era mare amator de muzică beat, mi-a spus: «Hai să facem toată emisunea de duminică cu Mondialii». Dar n-avem cum, trebuie să mai difuzăm şi altceva”, i-am zis. Dar el a continuat: «Luăm toate negativele şi facem două mari calupuri de prezentare a lor, cu interviurile şi cu muzica lor. Şi aşa am făcut. În duminica aceea ne-a invitat Dragoş Vasiliu acasă la părinţii lui, şi acolo am ascultat cu toţii emisiunea. A fost prima emisiune cu Mondial. Un succes. Pe urmă, au început toţi redactorii să-i difuzeze, a fost o nebunie! Nu exista zi în care să nu fie Mondialii difuzaţi, uneori şi de câte trei ori”.
Când au terminat facultatea, cei de la Mondial au venit la el ca la un “papa sufletesc” şi i-au cerut sfatul. Nu ştiau ce să facă, nu puteau trăi din muzică, aşa că i-a sfătuit să profeseze ce au învăţat în facultate. Probabil cea mai frumoasă amintire legată de Mondial este pentru Horvath Dezideriu ziua lansării lor la radio: “Valeriu Oişteanu, care era prieten foarte bun cu mine, ţipa de afară, înainte de a intra în biroul meu: «Duşmane, vino şi vizează-mi emisiunea!». Duşmane era, aşa, o glumă. Când a aflat Valeriu că am înregistrat cu Mondialii, el, care era mare amator de muzică beat, mi-a spus: «Hai să facem toată emisunea de duminică cu Mondialii». Dar n-avem cum, trebuie să mai difuzăm şi altceva”, i-am zis. Dar el a continuat: «Luăm toate negativele şi facem două mari calupuri de prezentare a lor, cu interviurile şi cu muzica lor. Şi aşa am făcut. În duminica aceea ne-a invitat Dragoş Vasiliu acasă la părinţii lui, şi acolo am ascultat cu toţii emisiunea. A fost prima emisiune cu Mondial. Un succes. Pe urmă, au început toţi redactorii să-i difuzeze, a fost o nebunie! Nu exista zi în care să nu fie Mondialii difuzaţi, uneori şi de câte trei ori”.
luni, 24 august 2015
RODICA ELENA LUPU ŞI PRIMA SĂGEATĂ ALBASTRĂ ÎN ROMÂNIA
La începutul aniilor 2000, a început un program de modernizare pentru a-și îmbunătăți imaginea, care era, și la nivel național, și la nivel internațional, afectată de rapoartele legate de serviciile de proastă calitate. CFR a achiziționat în anul 2003 mai multe garnituri noi de tren Siemens Desiro, unele dintre acestea fiind asamblate la Arad, denumite „Săgeata Albastră”, folosite pentru distanțe scurte și medii.
FRUNZA, de Rodica Elena Lupu
FRUNZA
Crunt vântul bate pe la geamuri
Şi cade prima frunză în război,
Nu mai rămân alte surori pe ramuri
Toate aştern covor peste noroi.
Încremenesc stăncuţele de spaimă
Privind cum frunzele sub paşi foşnesc
Şi se gândesc la lunga toamnă,
La iarnă, dacă supravieţuiesc.
Să nu fiţi triste, frunza le şopteşte,
Va trece iarna şi mândră, natura,
Câmpia şi pădurea ca-n poveste
Vor înverzi ca-ntotdeauna.
Priviţi-mă, că nu mă doare!
Aştept cocori, vin rândunele,
Îngheţul trece, prima floare
Ne-aduc primăvara cu ele.
De Rodica Elena Lupu
din volumul INTRE ANOTIMPURI
Editura ANAMAROL, Bucureşti
miercuri, 19 august 2015
FRUMUSEȚEA SCRISULUI - editor / tehnoredactare Rodica Elena Lupu
Confluenţe Literare : FRUMUSEȚEA SCRISULUI: FRUMUSEȚEA SCRISULUI
Editor / tehnoredactare: RODICA ELENA LUPU
Coperta: GEORGE ROCA
Editor / tehnoredactare: RODICA ELENA LUPU
Coperta: GEORGE ROCA
„Crâmpeie de viaţă” în „Gând purtat de dor” m-au determinat să editez cum „Prin sita vremii”, în „Oglindiri” şi „Luminişuri”, „Întoarcerea spre obârşii” a Elenei Buică – Buni, „Zâmbind vieţii” din „Frumoasele vacanţe” mă îmbrăţişează cu un parfum dulce din, „Liliacul înflorit la poarta înserării”, făcându-mă astfel să „Îmi plec fruntea” şi să vă aduc în palme aceste cărţi, adevărate bijuterii, minunatele ei „Consemnări pe curat”. Şi uite aşa, ca într-o poveste, aceste nestemate le-am strâns în superbul buchet „Frumuseţea scrisului”.
(...)
Am luat hotârârea de a edita această carte atrasă de personalitatea scriitoarei Elena Buică - Buni, care este un om solar, optimist. mereu cu zâmbetul pe buze, care lasă impresia că se simte îndatorată pentru oricare semen al său pe care îl ascultă cu interes acordându-i necondiţionat încredere până la proba contrară.
Buni est un model de perseverenţă, de încredere în viaţă, cu bucuria de a dărui, este o persoană puternică, aflată mereu pe verticală. Nu e om care să nu-şi dorească o senectute cu asemenea împliniri
Asistând la lanasarea cărţilor semnate de Buni am văzut cât de îndrăgită este de cei prezenţi, încât m-am simţit mândră că sunt alături de un asemenea om.
Sunt multe semne de preţuire faţă de acest OM deosebit, dintre care amintesc doar cateva.
Elena Buică - Buni are o rubrică permanent în cea mai prestigioasă publicaţie de cultura "Observatorul" din Toronto-Canada.
S-a bucurat de aleasa preţuire şi sprijin din partea eminentului om de cultură Artur Silvestri.
A fost remarcată de renumitul publicist româno - australian George Roca publicându-i scrierile şi răspândindu-le în multe reviste pe mapamond, alcătuindu-i toate copertele cărtilor pe care eu le-am editat – zece din titlurile de mai sus - şi rămânând neclintit în dorinţa de a-i sta în ajutor oricând la nevoie.
(...)
Are fi multe, foarte multe de spus despre omul minunat care este Elena Buică. Iată de ce am ţinut neapărat ca această carte, “FRUMUSEŢEA SCRISULUI”, să apară.
Rodica Elena LUPU
fragment din prefața cărții
duminică, 16 august 2015
SIMBIOZE LIRICE - ANTOLOGIE DE POEZIE ANAMAROL - volumul 15
SIMBIOZE LIRICE - ANTOLOGIE DE POEZIE ANAMAROL - VOLUMUL 15 http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1439791832.html
Editor / tehnoredactare Rodica Elena LUPU
Coperta / grafica George ROCA
SIMBIOZE LIRICE – Antologia de poezie ANAMAROL – volumul 15 îi prezintă pe cei douăzeci de poeţi: IOAN BABA ARMÂNESCU, ELENA ARMENESCU, DAN BODEA, ION BRAD, DUMITRU BUŢOI, DANIELA CRĂSNARU, GERMAINE DROOGENBROODT, VERONICA MARIA FLORESCU, NONA TUDOR HERDEANU, DINU LEONTE, RODICA ELENA LUPU, SABINA MĂDUŢA, CONSTANTIN MIRONESCU, LAURA NICULESCU, IULIANA PALODA-POPESCU, GEORGE ROCA, AURELIU IOAN ȚONEA, DOINA URICARIU, FLORENTIN SMARANDACHE, IOAN VASIU, mari suflete omeneşti fără de care nu ar fi putut să fie creatori de frumos.
Lor, natura le-a dăruit acel har de a aşeza cuvintele într-o ordine riguroasă, disciplinată a versului - har ce ţi se dă odată cu viaţa.
Retraşi la umbra unei clipe de sfinţenie, ei meditează şi scriu. Şi scriu mereu dorul, tristeţea, bucuria, trăiri care fac parte din viaţa noastră.
Acest dar inestimabil le permite să străpungă sensurile cuvintelor, să le rânduiască în strofe, să le dăruiască suflet, ca astfel cuvintele să poată să ajungă, precum zborul păsării măiestre spre inimile celor care iubesc poezia.
Este un dar divin să poţi face să vibreze sufletul cititorului, prin vers izbitor de curat, plin de iubire şi de întrebări existenţiale care îndeamnă la meditaţie.
Rodica Elena LUPU
Scriitor, editor
August 2015, Bucureşti
vineri, 14 august 2015
CÂNTĂ UN ARTIST, versuri RODICA ELENA LUPU, voce şi muzica FUEGO, se află pe noul CD - A MAI TRECUT UN AN
Nu cred ca-i loc pe care sa nu-l fi văzut si vacanța in care, pe lângă alta destinație, sa nu punctez si Romania, mai ales ca oamenii noștri sunt harnici si iubăreți, primitori nevoie mare si sfătoși ca nimeni alții. Si amatori tare de taifasuri. Si pentru ca am amintit de ele, va spun ca săptămana viitoare, fix pe 20 august, va dăruiesc o compilație de excepție, alături de revista "TAIFASURI".
Pe lângă cd-ul "A MAI TRECUT UN AN", aveți parte si de un interviu special, in care-am vorbit pe șleau despre o mulțime de lucruri din viața mea. Nu ratați joia viitoare, la toate chioșcurile de presa!
miercuri, 12 august 2015
SCRIPTA MANENT - ANTOLOGIE DE PROZĂ ANAMAROL, editor / tehnoredactare Rodica Elena Lupu
Nou la Editura ANAMAROL
Editor / tehnoredactare Rodica Elena LUPU
Coperta / grafica George ROCA
Se pare că talentul este o boală aleasă, de sorginte divină, de care nu poţi scăpa.
Cine să mai creadă că, în vremurile acestea cenuşii, când cărţile se tipăresc în tiraje mici faţă de cum se tipăreau pe vremuri, astăzi când cartea nu se prea vinde în librării, mai există oameni care visează, care ştiu să scrie?
Şi totuşi există. Printre aceştia se numără şi cei din “SCRIPTA MANENT” – Antologia de proză ANAMAROL, volumul 5 : MAGDALENA ALBU, ION DODU BĂLAN, ION BRAD, ELENA BUICĂ, MIHAI IONESCU CĂMĂRAŞU, DOMNICA CÂRJALIU, VICTORIA MARIA FLORESCU, ROXANA FODOR, SERGIU GĂBUREAC, MIHAI IUNIAN GÎNDU, ZINICA IONESCU, SMARANDA CAZAN LIVESCU, RODICA ELENA LUPU, LAURA NICULESCU, CARMEN PETROŞEL, DUMITRU POPESCU, GEORGE ROCA, FLORENTIN SMARANDACHE, GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG, SIMONA TĂNĂSESCU
Este o plăcere să vedem că în tumultul preocupărilor zilnice, şi în pofida diverselor vicistitudini, mai există oameni care scriu, care vor să îi facem pe cei care îi citesc să se mai oprească o clipă din aceste preocupări, să se mai uite la condiţia lor, la spaţiul care îi înconjoară, la viaţa însăşi.
Trebuie să învăţăm să fim mai uniţi, mai toleranţi unii cu alţii, să promovăm cultura şi arta poporului nostru, să învăţăm toate acestea şi de la popoarele care ne-au adoptat, indiferent în ce colţ de lume suntem.
Scriem şi vom scrie. Ne gândim cu drag la amintirile adunate de-a lungul vieţii noastre şi consider că aceasta este ca un cont în bancă - iei de acolo ce ai adunat - iar sfatul meu este să faceţi la fel, să adunaţi multe amintiri în contul dumneavoastră şi să le mulţumiţi celor care au contribuit la acest cont. Eu aşa procedez le mulţumesc tuturor acelora care au contribuit la contul meu de amintiri unde şi astăzi strâng şi mai strâng.
Editor, scriitor Rodica Elena Lupu
sâmbătă, 8 august 2015
RODICA ELENA LUPU - BUCUREŞTI
Ora 11.00 - 33 grade
București capitala României și, în același timp, cel mai populat oraş și cel mai important centru industrial și comercial al țării. Populația de 1.883.425 de locuitori (2011) face ca Bucureștiul să fie al zecelea oraș ca populație din Uniunea Europeană. Conform unor estimări ale unor specialiști, Bucureștiul adună zilnic peste trei milioane de oameni, iar în următorii cinci ani, acest număr va depăși patru milioane.RODICA ELENA LUPU - COSTA BLANCA - BENIDORM
Benidorm este
un oraș pe malul Mării Mediterane - Alicante pe Costa Blanca.
Până în anii
1960, Benidorm a fost un mic sat unde se practica pescuitul; astăzi este cunoscut pentru industria
hotelieră, plaje și zgârie-nori şi este al cincilea oraş ca mărime din
Alicante.
Benidorm are cele
mai multe cladiri inalte pe cap de locuitor din lume.
joi, 6 august 2015
ROMANŢĂ PENTRU CEI CE NU-S, versuri Rodica Elena Lupu, videoclip sufletulcunumesimplu, fond muzical Linişte
ROMANŢĂ
PENTRU CEI CE NU-S
Romanţa mea e pentru voi
Acei ce sunteţi astăzi sus
Pe scoarţa Terrei si iubiţi...
E pentru tine, el, sau... noi,
E pentru toţi care trăiţi,
Şi pentru cei ce astăzi nu-s.
E adresată tuturor
Dar fiindcă toţi pierim cândva
Şi toţi „am fost” şi toţi „ne-am dus”
Vom fi şi noi „cei care nu-s”...
Şi-abia atunci... atunci abia
Putem să o cântăm în cor
Căci dacă-i pentru cei ce nu-s
Romanţa mea-i romanţa ta,
Romanţa ta-i romanţa lor,
Acelor care astăzi nu-s.
Eu doar atât v-am închinat,
Nimic n-am mai dorit în plus.
Dar de-o cântaţi mereu... rezultă
Că toţi acei ce-au fredonat,
Acuma tac şi doar ascultă
Romanţa pentru cei ce nu-s.
RODICA ELENA LUPU - VALENCIA - ORAŞUL ARTELOR ŞI ŞTIINŢELOR
VALENCIA
Oraşul Artelor şi Ştiinţelor, o capodoperă arhitecturală proiectată de celebrul arhitect Santiago Calatrava.
Alcătuit din construcţii acvatico-spaţiale, adăpostind muzee, un cinematograf şi un oceanograf, Oraşul Artelor şi Ştiinţelor e imaculat ziua şi strălucitor noaptea, iar ca să-l vizitezi pe îndelete nu-ţi ajung două zile. Este situat foarte aproape de mare.
miercuri, 5 august 2015
RODICA ELENA LUPU - SPANIA - ALICANTE - COSTA BLANCA
ALICANTE
Așezarea a fost întemeiată de greci, care în secolul 4 î Hr. au ridicat pe unul dintre dealurile din apropiere colonia Leukon Teijos (Orașul Luminii), botezată mai apoi Akra Leuke (Muntele Alb sau Punctul Alb).
Așezarea a fost extinsă în secolul 3 î.Hr. de către cartaginezi, care au utilizat-o ca bază a comerțului maritim din apropiere de coastă. Alicante a căpătat o importanță economică și politică sporită abia pe vremea romanilor 218-201 î.Hr. La vremea aceea, aici funcționau ateliere de prelucrarea pietrei și hale unde se conserva peștele care lua ulterior drumul Italiei, Lucentum, numele dat de romani orașului, s-a dezvoltat încorporând coastele nordice ale muntelui Santa Barbara și zona cartierului Benalin din ziua de astăzi.
marți, 4 august 2015
RODICA ELENA LUPU - ALICANTE - CASTEL SANTA BARBARA
ALICANTE
În prezent,
Alicante este unul dintre cele mai moderne și mai frumoase orașe de pe coasta
Spaniei. Această metropolă, denumită în limba catalană Alacant, este alătur de
Barcelona şi de Valencia unul dintre cele mai importante porturi și stațiuni
turistice la Marea Mediterană și totodată, principalul centru comercial și de
pescuit al regiunii Valencia.
Comunitatea
românească de aici numără oficial 12 213 locuitori, fiind numeric a șasea
comunitate străină din provincia Alicante.
Spre
deosebire de Valencia, istoria orașului Alicante a fost întotdeauna mai strâns
legată de apă decât de uscat. Apărată numai de Castelul
Santa Barbara, localitatea și-a concentrat toată atenția în direcția mării. Castelul
Santa Barbara construit
în secolul 14 de regele spaniel Flip al II-lea a fost precedat de citadela
construită de mauri în secolul 8.
Alicante este
una dintre cele mai vechi așezări umane de pe coasta spaniolă a Mării
Mediterane. În istoria orașului un rol important a fost jucat de greci, de
cartaginezi, de romani și de mauri.
Alicante a primit de la Ferdinand al II-lea Catolicul statutul de oraș. În
1691,Castelul Santa Barbara a
fost asediat de francezi, iar în timpul Războiului
Spaniol de Succesiune1701-1714 a
fost ocupat temporar de austrieci. Războaiele napoleoniene au ocolit orașul,
care în perioada ocupației Valenciei, 1811
a devenit capitala provizorie a regiunii. Alicante a suferit totuși în timpul Războiului Civil Spaniol 1936-1939, când au fost distruse și
furate multe dintre operele de artă importante, care împodobeau bisericile și
mânăstirile locale.
luni, 3 august 2015
RODICA ELENA LUPU - MORAIRA - COSTA BLANCA
Costa Blanca se referă la peste 200 km de coastă aparținând de provincia Alicante, din Spania. Numele de "Costa Blanca" a apărut ca nume promoțional folosit de compania aeriană BEA când au lansat zborurile între Londra şi Valencia în anul 1957. Este o parte a Spaniei turistică bine dezvoltată, fiind o destinație populară printre turiștii britanici şi germani. Se întinde de la orașul Denia în nord, dincolo de care se află Costa Valencia, până laTorrevieja în sud, dincolo de care se află Costa Calida. Aici se găsesc destinații turistice importante, printre care Benidorm, Calpe, Moraira, Alicante.
duminică, 2 august 2015
sâmbătă, 1 august 2015
Abonați-vă la:
Postări (Atom)