RODICA ELENA LUPU - CONGRESUL ACADEMIEI ROMÂNO AMERICANE DE ARTE ŞI ŞTIINŢE, 28-31 Iulie 2015

The 39 th ARA Congres
Laboratori Nazionali di Frascati
Tuesday, July 28, 2015 - Friday, July 31, 2015
Chairperson: Dr Catalina Curceanu

Participants:
Dana Constantinescu - Romanian Ambassador in Italy
Catalina Curceanu, Conference Chair, LNF - INFN, Italy
Umberto Dosselli Director, LNF-INFN Italy
Ruxandra Vidu, ARA President,  University of California Davis USA
Rodica Elena Lupu, Jurist, Administrator Editura ANAMAROL, Romania
Doina Uricariu, Romanian Cultural Institute New York USA
Diana Sirghi, LNF-INFN Italy
Mihai Iliescu LNF-INFN Italy
Donatella Pierluigi, Secretary, LNF-INFN Italy
Florin Sirghi, LNF-INFN Italy
Livio Dimitriu, Pratt Institute School of Architecture USA
Bogdan C Simionascu Romanian Academy, Romania
Mariana Prodana, University Politehnica Bucharest Romania
Sorin Roşca Politehnica University Bucharest, Romania
Ileana Costea, Los Angeles USA
Ben Todica, Melbourne, Australia
Valentin Drăgoi. Univ. of Texas - Houston Medical School ISA
Loredana Marcu, University of Adelaide, Australia
Elena Raevschi, University of Medicine and pharmacy Chişinău, Moldova
Tudor Raţiu, Ecole Politehnique Federale de Lousanne, Switzerland
Mihaela Leonida, Fairleigh Dickinson University USA
Dorin Stoica, University of Quebec in Montreal, Canada
Mariana Mion Pop, University of Bucharest, Romania
Antoneta Firuţa Taea, University of Bucharest, Romania
Ildiko Peter, Politecnico di Torino, Italy
Jan Cristian Grigore, University of Piteşti, Romania
Isabela Sabău, USA
Angela Stoica, l Universite de Montreal, Canada
Ţepeş George, University Politehnica Bucharest Romania
Carmen Sabău, USA
Marius Enăchescu, , Institute of Research-Development and Inovation Politehnica Romania
Oana Leonte, Berkeley Polymer Technology USA
Călin Moise, University Politehnica Bucharest Romania
Ionel Sabin, Politehnica University Timişoara Romania
Dinu Leonte, ESS Global, Hayward, California USA
Boca Raluca, University of Oradea Romania
Anatolie Casian, Technical University of Moldova
Ileana Nicoleta Popescu,  Valahia University of Târgovişte Romania
Ion Lazu, Bucharest, Romania
Mirela Mihai, University Politehnica Bucharest Romania
Ioan Cosmin Boca, Vasile Goldiş, Western University, Arad, Romania
Jerry W Mc Daniel, California AState University USA
Ilie Mamaliga, Academy of Sciences of Moldova
Ilie Popa, University of Piteşti, Romania
Roxane Andrian, Metallized Carbon Corporation, Ossining, NY USA
Elena Postelnicu, journalist, Radio România
Miruna Cajvaneanu, journalist

RODICA ELENA LUPU ŞI ANGELA MOLDOVAN ÎN EMISIUNEA FAMILIA FAVORIT

Favorit TV, august 2013

Cântăreaţa de muzică populară Angela Moldovan s-a născut pe 19 septembrie 1927, la Chişinău şi s-a mutat între stele la 13 octombrie 2013 la Bucureşti.. 

Angela Moldovan s-a mutat, alături de familie, la Târgu-Mureş, apoi la Timişoara şi Suceava. A absolvit liceul la Suceava, apoi Conservatorul la Cluj-Napoca.

A debutat în 1950, pe scena Operei din Cluj, unde a activat timp de patru ani. În anul 1953, aceasta a devenit solistă a Ansamblului "Barbu Lăutaru", iar, mai târziu, artista a fost acceptată în cadrul Ansamblului "Ciocârlia".

De-a lungul carierei, Angela Moldovan a jucat în numeroase spectacole de operă, precum "Nunta lui Figaro" (W. A. Mozart), "Rigoletto" (G. Verdi), "Hänsel şi Gretel" (E. Humperdinck) etc.

Repertoriul de muzică populară al Angelei Moldovan a fost, în mare măsură, din culegerile personale ale artistei, cu precădere din zona nordului Moldovei şi a Bucovinei. Melodia cu care s-a lansat, în anii '60, a fost "La Oglindă", pe versuri de George Coşbuc. A urmat "Mi-am făcut bundiţă nouă", cântec pe care l-a învăţat de la bunica sa din Basarabia şi care a devenit cea mai cunoscută melodie a artistei.

Totodată, Moldovan a lansat numeroase alte piese, precum "Cine stă posomorâtă", "Asta-i sârba mărunţică", "Mi-am pus dorul pe cântar", "Fata neichii".

Artista a devenit cunoscută publicului larg şi prin apariţia în filmul "Veronica" (1972), regizat de Elisabeta Bostan.

În 2002, Angela Moldovan a fost decorată cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler, "pentru crearea şi transmiterea cu talent şi dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizaţia românească şi universală".

13 oct. 2013 - Cantareata de muzica populara Angela Moldovan a murit la 87 de ani. .

RODICA ELENA LUPU - DAN IORDĂCHESCU - GALA CELEBRITĂŢILOR

PREMIU DE EXECELNŢĂ PENTRU CARIERA CULTURALĂ

Rodica Elena Lupu – scriitoare consacrată

Licentiata in Stiinte Juridice, a publicat numeroase volume de proză şi poezie, precum si eseuri si povestiri în reviste din România şi din străinătate. Este membru de onoare al unor asociaţii interculturale din Nürnberg si Canada, a Academiei de Stiinţe, Literatură si Arte, redactor Radio Diaspora SUA, redactor Radio România, apare in Enciclopedia Prsonalitatilor din Romania 2006, nominalizata la Gala Celebritatilor, Femei de succes, Cultură, Premiul Special, 2009;  Premiul de Excelenţă Gala Celebrităţilor România, Cultură 2010.
Premiul a fost înmânat de baritonul Dan Iordăchescu

RODICA ELENA LUPU şi GABRIEL DOROBANŢU, pe scena Teatrului "Nae Leonard", Galaţi

La Teatrul Muzical „Nae Leonard” o frumoasă aniversare: THEODOR MUNTEANU, 50 de ani de carieră, 70 de ani de viaţă.

„Pentru o clipă de iubire”, „Vino iar la pieptul meu”, „Nu vreau să ştiu că au trecut anii”, „S’agapo”, „Prietenia” sunt doar câteva dintre cântecele cu care THEOOR MUNTEANU a cucerit inimile gălăţenilor şi nu numai. 

Invitaţi Lucky Marinescu, Nicolae Niţescu, Gabriel Dorobanţu, Rodica Elena Lupu, actriţa Doina Gheţescu, Valeriu Silion.

RODICA ELENA LUPU ŞI CORINA CHIRIAC, ÎN EMISIUNEA "STEAUA TA NOROCOASĂ", LA PRO TV

Emisiunea  "Steaua ta norocoasa" pe postul Pro Tv 

era prezentată de Mihaela Rădulescu.

UNDEVA, CÂNDVA, CINEVA... roman, de RODICA ELENA LUPU

Într-un roman se naşte un dramaturg, în stare să îl transforme într-un reuşit scenariu de film.
Talentata poetă şi prozatoare Rodica Elena Lupu ne relevă prin structura compoziţională frecvenţa dialogului, indicaţiile scenice şi suspansurile aşezate la locul lor - un autentic dramaturg.
Personajele sunt oameni obişnuiţi, nici eroi de epopee, nici săraci, nici sfinţi.
Romanul social, erotic, psihologic „UNDEVA, CÂNDVA, CINEVA...”, de Rodica Elena Lupu impresionează prin autenticitate, prin firescul oamenilor, prin francheţea, curajul cu are abordează probleme delicate, relaţii, vicii într-un stil foarte direct şi original, fără să tăinuiască nimic din ceea ce este omenesc (...) romanul cucereşte în chip deosebit prin frumuseţea şi profunzimea gândirii şi a stilului aforistic.

Prof. univ. dr Ion Dodu Bălan

 

LACUL CONSTANŢA - RODICA ELENA LUPU

Lacul Constanța este cel mai mare lac al Alpilor, situat pe cursul râului Rin și aflat la granița dintre Germania, Elveția și Austria. Este situat chiar pe colțul celor trei frontiere.

Lacul are o suprafaţă de 536 km², lungimea este de 63 km, lăţimea 14 km iar adâncimea medie este de 90 m.

Cel mai mare oraș situat lângă acest lac este orașul Konstanz, cu o parte pe teritoriul Germaniei și alta pe teritoriul Elveției.

Lacul Constanța ocupă o imensă vale glaciară, care a luat naștere într-o depresiune tectonică. Demnă de atenție este forma pe care o ia lacul în partea de nord-vest, unde s-au format două brațe despărțite de colina Boden.

Lacul are 10 insule, dintre care cele mai mari sunt Mainau, Reichenau şi Lindau.

SERI DE VARĂ, versuri, montaj, Rodica Elena Lupu

SERI DE VARĂ

Cerul s-a-nfrăţit cu marea

În albastru şi în gând,

Numai valul nestatornic

Strânge ţărmul tremurând.

Norii s-au umplut de lacrimi

Răscolite de prin mări

Se-mbrâncesc unul pe altul

Între cele patru zări.

Marea flutură din valuri

Prinsă-n horă de furtună,

Vântul cavaler de taină

Simţămintele îi scurmă.

Câmpul voalul îşi ridică

Într-un dans uşor şi calm,

Iar pe chipu-i plin de farmec

Zâmbetu-i un verde-pal.

Din copacul înfrunzit

Veselia-ncepe iară,

Se aude tril de păsări

Ca în serile de vară.

       Iulie, 2013, din volumul DOR  ŞI GÂND de RODICA ELENA LUPU

NEMURIRE... IUBIRE, TU... versuri Rodica Elena LUPU

NEMURIRE

În umbra gândului ce trece

Te caut lacrimă de soare,

Eşti ca o blândă adiere,

Firavă rază călătoare.

Prin aeru-ncărcat de cântec

Totul în jur e simfonie,

Sete de zbor, de înălţare,

Mângâietoare armonie.

Te simt azi marea mea iubire

În orice strop de mângâiere,

Izvor de fericire şi de patimi

Trăiesc secunde efemere.

O, Doamne-ai pus atâta har

Şi parcă-n toate-ai pus iubire,

Lirism împins la exaltare

Şi setea ta de nemurire!

IUBIRE, TU

  

În calea mea eşti un surâs,

În mine eşti mereu dorinţă,

Mereu vei fi a mea iubire

Te port în suflet cu credinţă.

În ochii mei eşti un zefir,

În faţa mea un crin în floare,

Dragostea mea, prezentul viu,

Iubirea strânsă în petale.

În gândul meu tu eşti speranţă,

În dorul meu eşti sărbătoare,

În somn eşri noapte fără ceaţă

Eşti steaua mea din Carul Mare.

În tot ce sunt eşti aşteptare,

Eşti murmur, cântec, tinereţe,

Tu eşti refrenul fără care

Iubirea mea ar fi tristeţe.

Din volumul CAT MAI E VREME, de RODICA ELENA LUPU

SIMBIOZE LIRICE ANTOLOGIE DE POEZIE ANAMAROL volumul 14 - editor/tehnoredactare Rodica Elena Lupu

SIMBIOZE LIRICE – Antologia de poezie ANAMAROL, volumul 14, ne dezvăluie poeţi de o rară sensibilitate, suflete nepereche în peisajul cultural românesc, destine închinate poeziei si înaltului.

M-am întrebat de ce, în ultima vreme, oamenii simt nevoia de a redescoperi, cu responsabilitatea gândului matur, arta transmisă prin poezie. Cred că esența se află, în cele din urmă, în felul ales de fiecare pentru  a interpreta versul, în valorile pe care noi i le acordăm. Și poate mai mult ca niciodată, acum, cred că poezia, împreună cu muzica, este cea care unește oamenii, într-un limbaj comun, într-o unică simțire. Este felul meu de a exprima că opera acestor poeţi reprezintă un motiv real pentru care trebuie să ne înclinăm, aducând în atenție memoria lor.

Nu noi alegem poezia, poezia ne alege.

Ori nu oricine poate scrie poezie. Viaţa este o inspiraţie. Iar noi, indiferent de vârstă, trăim într-o permanentă căutare a cuvântului potrivit şi-ntr-o continuă educare.

SIMBIOZE LIRICE 14

ANTOLOGIE DE POEZIE

ANAMAROL

ION DODU BĂLAN

DAN BODEA

ION BRAD

VALERIU CERCEL

GHEORGHIŢA DURLAN

NONA TUDOR HERDEANU

LIGIA GABRIELA JANIK

RODICA ELENA LUPU

MIRCEA MANOLESCU

MIHAI MANOLESCU

CONSTANTIN MIRONESCU

GEORGETA OANĂ MUSCĂ

DANIELA M. POPESCU

GEORGE ROCA

SIFORA SAVA

EMILIA STĂNESCU

FILOTEEA BARBU STOIAN

IOAN VASIU

FLORIN ANGHEL VEDEANU

ADINA VELCEA

Rodica Elena Lupu

Editor, scriitor, iulie 2015

Lansare de carte Braşov - editor Rodica Elena Lupu

Rodica Elena Lupu - Copenhaga - Danemarca - Mica Sirenă - simbolul oraşului şi al ţării

Această statuie din bronz a fost aşezată pe 23 august 1913 pe o stâncă în golful capitalei daneze, lângă Kastellet, citadela în formă de stea din Copenhaga.

Cu o înălţime de 1,25 metri, statuia a devenit simbolul oraşului şi chiar al ţării, după modelul Turnului Eiffel şi al Statuii Libertăţii.

În basmul publicat de Hans Christian Andersen în 1837, sirena se îndrăgosteşte de un prinţ pe care l-a salvat de la înec. Însă, pentru a putea să trăiască alături de el, ea trebuie să se transforme într-o tânără fată şi să renunţe la viaţa ei şi la coada de peşte, pentru a primi o pereche de picioare. Prinţul s-a căsătorit în cele din urmă cu altcineva, iar sirena rămâne cu inima frântă, se aruncă în mare şi moare.

Basmul a fost adaptat de multe ori în spectacole de teatru şi într-un film de animaţie produs de compania Disney.

Statuia a trecut prin multe momente dificile în ultimul secol. În 1964, capul ei a fost furat şi autorităţile au fost nevoite să îl înlocuiască cu un altul, furat din nou în 1998 de un răufăcător. În 1984, un braţ i-a fost amputat.

Mica Sirenă a fost stropită cu vopsea şi împinsă în mare de mai multe ori şi multe altele.

Statuia a părăsit Copenhaga o singură dată, în 2010, când a fost expusă în pavilionul danez la Expoziţia Universală de la Shanghai.

ANA-MARIA, în costum popular din Ardeal

ANA-MARIA şi LADY

AM ÎMPĂRŢIT O LACRIMĂ, versuri Rodica Elena Lupu, voce Raoul, muzica Marius Cristi Popa, videoclip sufletulcunumesimplu

LA MULŢI ANI, LUCKY MARINESCU!

APARIŢIE LA EDITURA ANAMAROL,

LUCKY - de RODICA ELENA LUPU

O CARTE DESPRE VIATA ARTISTEI LUCKY MARINESCU

LUCKY MARINESCU; O DOAMNĂ A MUZICII UŞOARE ROMÂNEŞTI

Împreună în emisiune la televiziune.

Artista Lucky Marinescu 
împlineşte astăzi 81 de ani. 

La mulţi ani şi sănătate, 
cu drag şi aleasă preţuire, 

Lucky, draga mea!

RODICA ELENA LUPU - HONORARY MEMBERSHIP INTERNATIONAL ASOCIATION OF PARADOXISM

Paradoxismul este prima avangardă literară din lume cu aplicaţii practice în ştiinţă.

IUBIRE, TU... versuri, videoclip RODICA ELENA LUPU

IUBIRE, TU

  

În calea mea eşti un surâs,

În mine eşti mereu dorinţă,

Mereu vei fi a mea iubire

Te port în suflet cu credinţă.

În ochii mei eşti un zefir,

În faţa mea un crin în floare,

Dragostea mea, prezentul viu,

Iubirea strânsă în petale.

În gândul meu tu eşti speranţă,

În dorul meu eşti sărbătoare,

În somn eşri noapte fără ceaţă

Eşti steaua mea din Carul Mare.

În tot ce sunt eşti aşteptare,

Eşti murmur, cântec, tinereţe,

Tu eşti refrenul fără care

Iubirea mea ar fi tristeţe.

Din volumul CAT MAI E VREME, de RODICA ELENA LUPU

RODICA ELENA LUPU - CONSTANŢA, MOL - LANSARE DE CARTE

editor, tehnoredactare RODICA ELENA LUPU

AMPRENTA, versuri, montaj, Rodica Elena Lupu

Din volumul TRECUT-AU ANII, de Rodica Elena Lupu

Editura ANAMAROL

LANSARE DE CARTE, a prezentat RODICA ELENA LUPU - Libraria MIHAI EMINESCU, Bucureşti, 03 Iulie 2015

Ciprian Tănăsescu, Simona Tănăsescu, Rodica Elena Lupu, 

Dan Mucenic, Srefan Dulu, Dan Claudiu Tănăsescu şi mulţi iubitori ai cărţilor

Paula Crăciunescu, Simona Tănăsescu, Rodica Elena Lupu

Carmen Musceleanu şi Simona Tănăsescu

Scriem şi vom scrie, Iubirea este cea care ne ocroteşte visele pe care le lăsăm la tine doamnă vreme şi acum ca şi atunci te chemăm pe tărâmul iubirii, pe tine, Iubire…

Aşa este iubirea firească la fel ca florile ce înfloresc, la fel ca păsările care zboară, când cade prima frunză din copac şi aşa va fi întotdeauna fară să bănuim că dăm socoteală tinereţii sau anilor albi.

Se scrie mult, mulţi vor să îşi vadă numele pe o carte, dar...civilizaţia a reuşit să facă din progres tehnic o cauză fatală a regresului interior, aşa că, azi e mai mul decât o „secetă” în romanul şi poezia noastră românească.

Să fac mai întâi o precizare, dacă nu aş fi citit romanul „Pe gaura cheii”, scris de Simona Tănăsescu, roman care m-a fermecat azi nu aş fi fost aici alături de aceast Om deosebit.

O apreciez mult pe Simona Tănăsescu ca intelectual căruia îi pasă şi iată-mă aşternând pe hârtie câteva gânduri.

Am citit acest roman uşor surprinsă, cu interes şi cu o emoţie tulbure. Cât de rar te poţi privi in oglinda sufletului unui scriitor – cartea lui  – şi să-ţi revezi propriul suflet, cu trăirile lui, de fapt, ale tale, cu bucuriile şi suferinţele lui, de fapt ale tale. De fapt, să te revezi, în primul rând, întru neuitare, OM.

Simona Tănăsescu, o creatoare de inspiraţie contemporană, tratează – cu har şi îndrăzneală – o serie de teme interesante, dând o atenţie aparte iubirii şi aspectelor psihologice ale acesteia.

În “Ciclul Vital Nouă”, din care a apărut romanul “Pe gaura cheii”, Simona Tănăsescu abordează relaţii mai deosebite dintre cupluri şi grupuri umane, tratându-le cu bună pricepere, reuşindu-i profunde analize psiho-sociale, cu care îşi captează cititorii.

Personajele sunt oameni obişnuiţi, nici eroi de epopee, nici săraci, nici sfinţi. Prin vivacitatea acţiunii, prin cultul amănuntului în analiza comportamentului personajelor din cupluri, acesta este un roman modern, realist, cu admirabile analize psihosociale ceea ce sporeşte interesul cititorului.

Romanul social, erotic, psihologic „Prin gaura cheii”, al Simonei Tănăsescu impresionează prin autenticitate, prin firescul oamenilor, prin francheţea, curajul cu are abordează probleme delicate, relaţii, vicii într-un stil foarte direct şi original. Autoarea se distinge prin îndrăzneala spiritului său de analiză şi de a prezenta totul realist, fără să tăinuiască nimic din ceea ce este omenesc.

A existat în istoria criticii că o femeie romancier nu dezvăluie nimic din ceea ce este strict mister în sufletul feminin. De aceea mari spirite critice au apreciat atât de mult pe romanciera Hortensia Papadat Bengescu care ar fi depăşit acest handicap în prezentarea personajelor sale feminine. Şi fără a mă lăuda am făcut-o şi eu în romanele mele: „Mâna destinului”, „Glasul inimii”, „Mirajul vieţii”, „Clipe în doi”, „Iubire tu” „Puterea destinului”, „Mister”, şi în cel care se află chiar acum la tipat „Undeva, cândva, cineva...”. Aşa stau lucrurile şi cu romanul „Prin gaura cheii”, care cucereşte în chip deosebit prin frumuseţea şi profunzimea gândirii şi a stilului aforistic.

Frumos scris, romanul are structura stilistică a unui scenariu de film.

Simona Tănăsescu scrie cu sufletul, scrie ceea ce simte. Adică scrie româneşte, scrie aşa cum vorbeşte. Spun asta pentru că este ceea ce am simţit citind acest roman. Îl recomand, citiţi-l şi doar atunci vă veţi da seama că ceea ce titlul cărţii ascunde, paginile lui divulgă! Succes Simona, la cât mai multe astfel de cărţi!

Rodica Elena Lupu

Scriitor, editor, membră a Uniunii Scriitorilor din România

03 Iulie 2015, Bucureşti

E(C)LIPSĂ, editor RODICA ELENA LUPU - editura ANAMAROL

Coperta: Daniela M. Popescu, Mariana Sorescu

E(c)lipsă

Mi-au rămas pe masă merele schimbate la faţă.

Plecat la serviciu am şi uitat că e Paşte.

Nici eu nu muşc din ele, nici altuia dorinţă îi naşte!

Aşa e, mereu, o seară şi-apoi din nou dimineaţă.

Mi-a rămas pe masă stiloul negru cu gel,

Un dar de la cineva drag, plecat şi el la culcare.

Mă doare odihna-i. Pe mine mă ocoli cu mirare,

Febra aceasta ce schimbă obişnuitu-n flagel.

Un du-te-vino e ziua, că nici nu mai ştiu

Dacă e bine sau rău că m-am îmbolnăvit de prezent.

Vorbesc şi, parcă, nici vocea nu mai are accent.

Mă uit speriat în oglindă. Mă văd, deci sunt viu!

Ar mai fi o ieşire din toată această inerţială elipsă,

Dar n-am chibrituri la mine şi ultima lumânare s-a stins.

De parcă vîntul ştiu că păşitu-nainte-i proscris!

Dar ştiu ce-am să fac: voi pretinde că-i doar o eclipsă!

Dar tu? Tu pe unde păşeşti? Pe lista aceea şi tu eşti scris.

Cât despre mine, sunt liber! Ăştia mă dădură iar lipsă!

 8 aprilie 2015, Madrid