Rodica Elena Lupu - MILANO - ITALIA

Lângă statui lui Leonardo da Vinci vizavi de Opera Scala

(...) Sub privirea lui Leonardo da Vinci, se află renumita Operă Scala. În memoria renumitului pictor, sculptor, arhitect  şi gânditor italian „Al rinnovatore belle arti e belle scienze”, „Nato in vinci di valdarno nel MCCCCLII, morto in cloux presso amboise nel MDXIX, a fost construit acest monument „Il giorno IV di settembre del MDCCCLXXII. Lungamente ospite invidiato in Milano, DOVE EBBE AMICI-DISCIPOLI-GLORIA: în faţă stânga Cesare da Sesto, în dreapta Marco Docciono, iar în spate stânga Gioantonio Boltrafio şi în dreapta Andrea Salaino.

La Teatro alla Scala - Teatrul de operă din Milano -, cel mai însemnat centru al culturii italiene de operă a fost construit între anii 1776-1778, iar după bombardamentul din anul 1943 a fost reconstruit şi şi-a reluat activitatea. Pentru această sală cu o sonoritate armonioasă în care au fost puse în scenă spectacole celebre, de la sfârşitul secolului 18 şi până în zilele noastre teatrul este un templu suprem al artei lirice. Sala de spectacole are la parter o suprafaţă de 22 /24 m, 4 rânduri de loje şi 2 galerii, putând astfel să cuprindă 3600 de spectatori.

 Aici, la vestita operă Scala, cu cortina şi perdelele lojilor în roşu şi auriu, a dirijat Tullio Serafin, maestrul despre care Maria Callas a spus: „Nu există decât doi dirijori în lume, Serafin şi Giulini” sau, „Serafin a fost primul mare maestro cu care am lucrat. A fost călăuza mea.” La rândul său, Serafin a remarcat-o pe Callas: „De cum a deschis gura mi-am dat seama că are o voce extraordinară… cântă şi bucură-te de cântecul tău. Dezvăluie în voce sufletul.”

De origine greco-americană, regina de necontestat a Scalei, Maria Callas, nu a avut un repertoriu, ci trei, care au cuprins toate registrele sopranelor: şase sau şapte Tosca, Traviata, Aida, Lucia, rolurile cele mai grele în: Turandot, Lady Macbeth, Abigail din „Nabuco”, Gioconda, Brunhilde, Isolda, a triumfat în belcanto din „Puritanii” sau „Armida” de Rossini, abordează Aida ca şi Fedra sau Andrea Chenier, Gilda din Rigoletto… A cucerit Scala cu Elena din „Vecerniile Siciliene”, în faţa publicului cel mai dificil din lume, timp, de patru ani, fiind prima cântăreaţă a lumii moderne în stagiunea’54-’55 de la Scala.

Când Maria Callas dispărea prematur, pe 16 septembrie 1977, la Paris, ea era considerată o divă a trecutului. Un sfert de secol după acceea, discurile ei sunt mai mult ca niciodată best-seller-uri, iar amestecul de poveste şi coşmar care a alcătuit viaţa ei continuă să fascineze tinerele generaţii. Şi totuşi, pe această Callas uitată, închisă în apartamentul ei parizian de pe Bulevardul Georges-Mandel, a ales-o Franco Zeffirelli, unul dintre cei mai fideli regizori ai ei, pentru a ne-o arăta, în filmul său „Callas Forever”, filmat în Bucureşti, film care îşi începe călătoria prin lume.
Filmarile de la Bucureşti ale filmului Callas Forever au inceput intr-o zi de marţi, 31 iulie 2001. “Callas Forever”, este o co-producţie Italia-Franta-Spania-România-Marea Britanie. 
Filmarile pentru această coproducţie au inceput pe data de 23 iulie 2001 la Paris, si au continuat in perioada 31 iulie – 6 octombrie 2001 la Studiourile Mediapro de la Buftea. 
Din ansamblul Operei Scala au făcut parte cei mai mari cântăreţi ai lumii, printre care şi români: Hariclea Darclée, Elena Teodorini, Grigore Gabrielescu, Nicolae Herlea, Dan Iordăchescu, Mariana Nicolescu şi alţii. 

(...)

Muzica, această visare, acest astru al artei. Nu există pe lume ceva mai minunat decât cetatea aceasta preschimbată în orchestră, decât simfonia aceasta cu zgomot de furtună.

Fragment din Vacanţe, Vacanţe...Drumuri printre amintiri...
de Rodica Elena Lupu
volumul II, Editura ANAMAROL