RODICA-ELENA - VENEŢIA PIAŢA SAN MARCO

Aici, la Veneţia, nu-ţi dai seama dacă e zi de duminică sau o zi obişnuită de lucru, pentru că zilele sunt stăpânite de o frenezie turistică ce pare că nu are sfârşit. Unii vin, alţii pleacă, un du-te-vino euforic, care nu se mai opreşte. Operă de artă şi bazar, Veneţia este unică prin modul în care frumosul absoarbe şi estompează tot ce e strident şi murdar. Visul meu s-a transformat în realitate, mă aflam în faţa gondolelor care, pierzându-se printre canale, erau cum spune Alecsandri, asemenea unui vis neterminat.Veneţia în toată splendoarea ei, m-a primit cu razele de soare oglindindu-se în apa canalelor. Nu am lăsat să-mi scape ocazia şi prima mea dorinţă a fost o scurtă plimbare cu gondola. Cu această ocazie, am aflat că toate aceste canale s-au format în urma exploatării gazului metan cu mulţi, mulţi ani în urmă, iar gondola, este o ambarcaţie lungă de 11 metri şi 1,5 metri lăţime, are culoare neagră, cu fundul plat  şi cu o singură ramă, pe care conducătorul sau mai bine zis gondolierul, o manevrează stând în picioare la pupă, iar forma ei este cea a surâsului Giocondei. Thomas Mann, în „Moarte laVeneţia”,  după care a făcut şi Visconti un film, spune că negrul, culoarea din gondole, e ca aceea din sicrie. Aripile laterale ale gondolei au 6 crestături, care reprezintă cele 6 sectoare ale Veneţiei pe unde pot circula. Toţi gondolierii, dacă îi întrebi, îţi spun cu plăcere aceste lucruri, pe care sunt sigură că mulţi nu le ştiu. 

 Astfel, cu prora şi pupa ridicate, gondola amenajată pentru transportul local de persoane, străbate canalele de care Veneţia nu duce lipsă. Veneţia este oraşul unic, „în care omul de astăzi îşi duce existenţa cotidiană în trecut, iar trecutul trăieşte prin omul de astăzi”, cum îi apare istoricului român, publicist, orator, om politic şi scriitor Nicolae Iorga. Primul român, pentru care Veneţia n-a mai reprezentat un mister, Nicolae Iorga, a răspuns la întrebarea „În ce stă frumuseţea Veneţiei?”: „Nu un trecut de pus în muzee, ci trecutul în care omul de azi trăieşte şi care trăieşte şi prin omul de mâine”. 

Fragment din VACANŢE, VACANŢE... Drumuri printre amintiri...

de Rodica Elena Lupu

volumul II, Editura ANAMAROL