RODICA ELENA LUPU, POEZII ÎN REVISTA AGERO STUTTGART - 2006

RODICA ELENA LUPU

 Impresii si pareri personale in FORUM

                         Motto: Tainele mării nu se cunosc de pe mal...

                                              Nu-s de seamă vorbele, când nu se văd faptele!

                                                                                                                   

Născută în Războieni-Cetate, pe malul Mureşului, inspirată de cultura seculară a Ardealului, Rodica-Elena Lupu trăieşte în Bucureşti, unde creează literatură de calitate. Acest fapt l-a demonstrat deseori în paginile revistei noastre. De profesie consilier juridic, conduce cu mult talent si personalitate Editura Amarol, al carei director este. Este membru onorific al Asociaţiei Interculturale „Ars Longa” din Nürnberg şi a Asociaţei Române pentru Patrimoniu. Ca autor, semnează uneori şi sub pseudonimul literar:Roena Woolf. Scriitoare consacrată, binecunoscută de consumatorii de literatură de calitate, a publicat peste 20 volume de proză şi poezie. Dintre acestea putem enumera următoarele:

1992: 

Eterna poveste, roman, Editura Cartea Românească

2000: 

Vis împlinit, roman, Editura Dacia, Cluj-Napoca

2001:

ˇ        Vacanţe, vacanţe..., Editura Curtea Veche, Bucureşti.

2002:

ˇ        Ieftin şi Gustos, Editura Dacia, Cluj Napoca

2003:

ˇ        Sănătate şi frumuseţe, Editura Anamarol, Bucureşti

ˇ        Vacanţe, vacanţe...Drumuri printre amintiri, vol. I şi II, Editura Anamarol, Bucureşti

ˇ        Vacanţe, vacanţe... Romanie plai de dor, Editura Anamarol, Bucureşti

2004:

ˇ        Glasul inimii, roman, Editura Anamarol, Bucureşti

ˇ        Timpul judecă şi plăteşte, roman, Editura Anamarol, Bucureşti

2005:

ˇ        Mâna destinului, roman, Editura Anamarol, Bucureşti

ˇ        Miracolul vieţii, roman, Editura Anamarol, Bucureşti

ˇ        Eterna Poveste, roman, editia a II-a, Editura Anamarol, Bucureşti

ˇ        O umbră din trecut, roman, Editura Anamarol, Bucureşti

2006:

ˇ        Colecţia „Tainele mării nu se cunosc de pe mal”, Editura Anamarol, Bucureşti

ˇ         Vis împlinit, Editura Anamarol, Bucureşti

ˇ        O clipă de rătăcire, Editura Anamarol, Bucureşti

ˇ        Unde eşti, Editura Anamarol, Bucureşti

ˇ        De ce oare?, Editura Anamarol, Bucureşti

ˇ        Clipa, poezii, , Editura Anamarol, Bucureşti

ˇ        Spiralele vieţii, (Antologie de poezie – 19 poeţii),  Editura Anamarol, Bucureşti

Publică frecvent eseuri, povestiri şi poezie în revistele „Agero” din Stuttgart, Germania şi „Observatorul” din Toronto, Canada. Colaborează cu atelierele literare: Poezie.ro, Agonia, Radio Dor de Ţară, Observatorul, Europeea. Prezentăm mai jos câteva frumoase poezii din volumul antologie „Spiralele vieţii”.

George ROCA, redactor AGERO 

**************************************************************************

 ANTOLOGIA SPIRALELE VIEŢII, 2006

editor, tehnoredactare RODICA ELENA LUPU 

 

POEZII DE RODICA ELENA LUPU

 CLIPA

Omul n-o ştie

n-o vede,

n-o ia în seamă.

Uneori o cheamă,

sau o blesteamă.

Atunci când devine fior

o scrie,

o cântă,

o poartă

Ca pe propria-i soartă.

Atenţie dar:

Clipa nu e un har,

ci e drum

sau hotar!
.........................
Cluj Napoca 1980

                                             

ALERGARE ÎN NORI

Atâta frig s-a condensate în aer

Şi-atâta întuneric în pământ,

Prin rumeguşul iernii vântul taie

Mici fulgere în vidul pal dansând.

Norii se ţin în cârje de ninsoare

Vag timpul ţesătura şi-o complică,

Contururile ard în îngroşare

Sub marea de lumini cu ochi de sticlă.

Culorile sunt reci şi părăsite,

E o aversă de metale gri,

Largi voaluri indigo cad împietrite,

Sub răsuflarea serii albăstri.

Atâta timp s-a condensate în aer

Şi-atâta necuprindere-n cuvânt

Prin zaţul depărtărilor mă-ncaier,

Cu umbra mea, în vidul pal dansând.

------------------

Londra, 2001

                             

PANTONIMĂ

Aspru om timpul nu mai este

Mă joc încă pititea cu păcatul

Şi tac pentru că nu găsesc cuvinte,

Ca să despartă apa şi uscatul.

Doar gerul ne înghite ochii palizi,

Ce pipăie pumnalele puterii

Şi prăbuşiţi în trupurile goale,

Ne-acoperă zăpezile plăcerii.

Apoi dansând înnebuniţi de ură,

Cu sângele cristalizat de sare,

Doar dinţii ne-or desparte simplu,

De fiecare ins, de fiecare.

Şi-n apa care se transformă-n gheaţă,

Scutieri de ţurţuri vom albi în tină

Şi-unde-n afara noastră să mai ningă

În tristul început de pantonimă?

------------------

Oradea, 1992

 

CÂNTEC TÂRZIU

Ciuline galben soarele se duce
Iar câmpul parcă urcă tot mai sus,
Tăcut şi singur stau la o răscruce
Şi proiectez imagini în apus.

Cu-n fir uscat de iarbă fac desene,
Pe gânduri dus, în praful de pe drum
Şi nu ştiu când s-a scurs atâta vreme
Şi-atâtea nopţi s-au prefăcut în scrum.

Parc-am iubit, parcă râdeam odată
Urcând pe tije lungi de păpădii,
Biet fluture cu aripa pătată,
În dragostea de fiecare zi.

Parcă dansam greceşte cu copacii,
Cu crengi pe după gât înnebunit,
Piciorul gol rănindu-mi-l în macii
Pe care veri de-a rândul i-am strivit.

Parcă dormeam străluminat de stele
Îngemănat cu spicul crud de grâu
Visându-mi trupul fraged printre iele,
În marginea ierboas-a unui râu.

Ciuline galben soarele revine
Pe câmpul care iar a coborât,
Tăcut şi singur mă gândesc la mine
Şi proiectez imagini în trecut.

---------------

Cugir, 1985

VISUL MEU

Visez să fiu semănător de stele,

Sub plugul de argint al Ursei Mari,

În brazda cerului să-nnalţ castele,

Un Paradis de trandafiri solari.

Să-mi fie sfera nopţii simfonie

De rodnice mişcări şi armonii,

Cu galaxi-nflorind ca o câmpie,

Un labirint de fine melodii.

Şi toate împerună să îngâne,

Un trup imens de om Dumnezeiesc,

Ce-a semănat la început de lume,

Un Paradis de stele ce plutesc.

Visez să fiu semănător de stele,

Sentinţa verbului să întrupeze iar

Din cosmosul de suflete rebele

Un Paradis de haruri pentru har.

-------------------------

Monte Carlo, 1997
 

ÎN ZADAR

În zadar azi plânge lira

şi rimează în dureri,

Că minciuna şi păcatul

nu-s de astăzi, nici de ieri:

Ca un dascăl la catedră,

poţi să-nşiri cuvinte multe,

Nimeni n-o să ţie samă,

nimeni n-o să te asculte.

Interesul şi cîştigul

stăpînind acest pămînt

În zadar aş încerca

mintea-n versuri s-o frământ.

                

---------------------

Bucureşti, 2004

                                                                        

IARBA

Ascultaţi iarba cum cântă

Pe spinarea muntelui,

Cel ce ştie şi-o ascultă

Află taina vântului.

Urmăriţi-i unduirea

De ocean răcoritor

Şi spălaţi-vă privirea

În culoarea florilor.

Mirosiţi aroma suavă

A pădurii vegetale.

Mirosiţi tăcerea gravă

De sub şalul negru, moale,

Şi gustaţi cu duioşie

Fire proaspete de iarbă,

Savuraţi-le dulceaţa

Gustul pur, pe limba oarbă.

Pipăiţi covorul simplu

Lăsat de la Dumnezeu

Şi-ntoarceţi-vă la iarbă

Atunci când vă este greu.

Ascultaţi iarba cum cântă

Înnăuntru, în afară,

Cel ce ştie s-o asculte,

Niciodată n-o să moară.

-------------------------------

Războieni-Cetate, 2000