O imensă experienţă
de care avem nevoie,
nu din simplă
curiozitate,
ci din necessitate,
dintr-o înclinaţie
naturală,
capabilă să ne
influenţeze,
decisiv, viaţa.
Cu ce ştim acum
despre mâine,
nu putem înainta
fără să cunoaştem cu
adevărat
ce a fost…
cu sentimentul
permanenţei
şi continuitaţii
noastre
a celor care nu ne
vrem frunze
la discreţia
hazardului,
dezarmaţi în bătaia
vântului solar,
a anilor,
rătăciţi în timp,
obţinem echilibrul
pentru a trăi demni,
lucizi, temerari.
Ne asemănăm cu trenul
care îşi accelerează
mersul,
dar viteza sporită
nu trebuie să ne
îndepărteze de sursă,
de ancora de suflet,
Istoria,
tărâmul stabilităţii
vitale.
Din volumul TRECUT-AU ANII
de Rodica Elena Lupu
Editura ANAMAROL
Am citit poezia pe Confluente literare, este deosebita, felicitari!
RăspundețiȘtergereMultumescc doamna prof. Elena Buica, aleasa pretuire!
ȘtergereBINE SCRIS, FELICITARI!
RăspundețiȘtergereMultumescc doamna Aura Maniu, cu aleasa pretuire!
ȘtergereCata dreptate ai! Deosbite versuri!
RăspundețiȘtergereMultumescc doamna prof. Elena Buica, aleasa pretuire!
ȘtergereREPERE, foarte binee trasate in versuri! Felicitari stimata doamna!
RăspundețiȘtergereMultumesc Ileana, tot ce iti doresti!
ȘtergereAti pus punctul p I! Minunat!
RăspundețiȘtergereMultumesc Silvia, tot ce iti doresti!
ȘtergereAPRECIEZ! FLICITARI!
RăspundețiȘtergereVa multumesc stimate domnule profesor! Cu stima!
ȘtergereInteresante versuri!
RăspundețiȘtergereMultumesc Tatiana noapte linistita!
Ștergere